Mintea cea de pe urma a Bancii Nationale

BNR a decis, in ceasul al 12-lea, sa atraga atentia bancilor ca nu este corect sa arunce doar in spatele clientilor evolutiile nefavorabile ale pietei. Din pacate, reactia se produce prea tarziu si, avand in vedere ca vine in mijlocul crizei financiare internationale, nu are decat efectul unei frectii la un picior de lemn.
 
Saptamana trecuta, prin vocea guvernatorului Isarescu, Banca Nationala atragea atentia bancilor ca transferarea dobanzilor exorbitante de pe piata monetara asupra clientilor cu credite in lei este similara cu “tragerea unui glont in picior”.
 
Iar cateva zile mai tarziu, avertismentul verbal era intarit si cu o hotarare a consiliului de administratie al BNR. Aceasta a statuat ca, in situatii de criza, in care dobanzile de pe piata monetara depasesc cu mai mult de 25% dobanda la care BNR imprumuta bancile in cazul in care acestea se afla in criza de lichiditate (denumita in jargon bancar dobanda lombard), dobanda afisata de BNR sa nu fie cea din piata, ci dobanda lombard.
 
Desigur, din punct de vedere al clientilor, masura nu poate fi la prima vedere decat aplaudata. Bancile vor fi in acest fel impiedicate sa transfere asupra clientilor costuri conjuncturale, ceea ce i-ar putea arunca pe multi clienti in incapacitate de a plati ratele la credite.
 
Insa privita mai profund, decizia BNR este neeconomica si are efecte limitate. Si iata de ce.
 

O decizie care aminteste de trecut

 
Este neeconomica pentru ca, intr-o economie libera, de piata, trebuie folosite mecanismele de piata pentru reglarea dezechilibrelor si nu deciziile unilaterale, care nu au nici o legatura cu piata. Cresterea dobanzilor la niveluri aberante pe piata monetara s-a produs, de aceasta data, in urma interventiilor BNR pe piata, in incercarea SALUTARA de a opri un atac speculativ asupra monedei nationale.
 
In aceste conditii, intrucat grija fata de curs a generat probleme pe piata monetara, BNR trebuia sa avertizeze ca situatia este una conjuncturala si sa ceara bancilor sa aplice in relatia cu clientii valoarea indicelui Robor dinainte de declansarea crizei. Ceea ce foarte multe banci au si facut, imediat dupa discursul guvernatorului.
 
Insa sub nici o forma n-ar fi trebuit sa adopte o decizie care, daca va fi aplicata, va falsifica grosolan realitatile pietei. Nu este corect ca, daca media cotatiilor afisate de banci ar fi spre exemplu, de 20%, intr-un anumit moment, BNR sa afiseze pentru toate scadentele dobanzi de 14,25%.
 
O asemenea practica nu ar face decat sa aduca aminte de o initiativa pseudo-economica a anilor 90, cand doi senatori ai vremii avansasera strania idee – in contextul in care deprecierea leului fata de dolar devenise o realitate de zi cu zi – ca stabilirea cursului leu-dolar sa se faca zilnic nu de catre BNR, pe baza cotatiilor din piata, ci prin votul senatorilor.
 

Efecte limitate pentru clienti

 
Chiar si adoptata in actuala forma, decizia BNR nu face altceva decat sa asigure o “inghetare” de facto a dobanzii Robor la maximum 17,81% pe an. Un plafon care oricum este urias pentru cei cu credite imobiliare in lei, avand in vedere ca multi clienti s-au imprumutat in trecut la niveluri ale acestui indicator de cateva ori mai reduse.
 
Iar faptul ca au optat pentru imprumuturile in lei s-a datorat, in parte, si sfaturilor repetate ale oficialilor BNR care sustineau ca romanii ar face bine sa tina cont de riscul valutar atunci cand decid sa se imprumute in valuta. In acelasi timp, oficialii BNR vehiculau pentru 2008 un nivel al ratei inflatiei situat in jur de 4%, ceea ce i-a convins pe multi sa faca pasul catre finantarea in lei.
 
In aceste conditii, daca le-ar pasa cu adevarat de clienti, oficialii BNR ar trebui cel putin sa explice cum de a fost posibil ca tintirea inflatiei sa esueze an de an, si ce se poate face pentru ca efectele nefaste ale “neperformantei” BNR, institutie care poate aduce totusi destule argumente in favoarea sa, sa nu fie transferate integral de bancile comerciale asupra clientilor.
 
Pe de alta parte, se stie ca peste 50% din credite sunt acordate in valuta. “Calmarea” pietei monetare poate induce presiuni asupra cursului de schimb, in sensul deprecierii leului. Iar in acest caz vor fi serios afectati cei cu credite in valuta. In plus, nu de mult, in timpul atacului speculativ asupra leului, cursul calculat de BNR a depasit 3,9 lei pentru un euro.
 
Si atunci vor fi probabil multi care isi vor pune o intrebare devenita fireasca in contextul recentei masuri adoptate de BNR: de ce, in situatii de criza, BNR nu ia in calcul si adoptarea de masuri unilaterale similare in cazul cursului de schimb? Cu alte cuvinte, daca cotatiile euro-leu depasesc, spre exemplu, un nivel de 3,75 sau 3,8, de ce BNR nu decide sa publice un curs de schimb pe care il considera real, de 3,6 spre exemplu?
 

BNR trebuie sa asculte glasul clientilor

 
Desigur, in conditiile contextului international delicat, solutiile care pot fi adoptate pentru a multumi pe cat mai multi nu sunt usor de adoptat.
 
Mai ales datorita faptului ca atunci cand clientii si mass-media, inclusiv Conso.ro au atras atentia ca in relatia dintre bancile comerciale si clienti se practica clauze abuzive, si ca exista cazuri in care bancile adauga comisioane de niveluri ridicate fara ca acestea sa fie prevazute in contracte, BNR n-a considerat oportun sa-si faca auzita vocea.
 
Dupa cum n-a reactionat nici atunci cand presa a semnalat, la sesizarea clientilor, ca bancile au majorat comisioanele de rambursare anticipata la creditele de consum, in ciuda faptului ca la nivel European s-a adoptat o directiva care prevedea diminuarea drastica si chiar eliminarea acestora. Si nici atunci cand ziarele au fost pline de sesizari legate de faptul ca, o simpla hartie denumita scrisoare de refinantare era taxata de unele banci cu sume care ajungeau pana la 150 de euro.
 
Nu este prea tarziu insa nici acum ca BNR sa ia partea consumatorilor de servicii financiare si sa adopte exemplul Bancii Nationale a Serbiei, evocat de Conso.ro inca de acum un an.
 
Alaturi de actiuni prin care sa fie eliminate practicile abuzive ale bancilor comerciale, BNR va trebui sa se implice activ si intr-un demers intens de educare financiara, atat la nivelul clientilor cat si al personalului bancar, pentru ca exista destui “bancheri” la nivel de ghiseu care sunt mai putin pregatiti chiar decat clientii cu care intra in contact.
 
Mingea este acum in terenul Bancii Nationale. De modul cum va actiona BNR in lunile care vin va depinde imaginea acestei institutii fundamentale a sistemului financiar romanesc in ochii oamenilor pentru o foarte lunga perioada de timp.

Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Cateva reguli simple de educatie financiara
Cateva reguli simple de educatie financiara

Lipsa educatiei financiare este cauza unor decizii gresite in ceea ce priveste strategia de creditare, modul cum ne cheltuim banii, felul in care investim sau ne pastram economiile.

27 Mai 2020 | Banii si economia

BNR mentine dobanda la 2,5%. Inflatia sta peste tinta in 2019
BNR mentine dobanda la 2,5%. Inflatia sta peste tinta in 2019

BNR a decis sa mentina dobanda de politica monetara la 2,5%, pe fondul intensificarii presiunilor inflationiste. Inflatia va continua sa se mentina deasupra intervalului tinta in acest an.

5 Iulie 2019 | Banii si economia

Ce despagubiri poti obtine daca intarzie avionul?
Ce despagubiri poti obtine daca intarzie avionul?

Calatoria cu avionul, desi de preferat pentru distante lungi, poate fi si sursa de nemultumiri, fie ca este vorba de intarzieri semnificative, de anularea zborului sau de refuzul de a fi imbarcat. Insa foarte putini dintre cei afectati de aceste situatii stiu ca au dreptul la despagubiri, uneori consistente, pentru neajunsurile pricinuite.

22 Aprilie 2019 | Banii si economia

Disputa pe ROBOR: cum este afectat indicele?
Disputa pe ROBOR: cum este afectat indicele?

Deteriorarea unor indicatori economici care afecteaza direct populatia, cum sunt cursul de schimb si indicele ROBOR, a incins spiritele intre economisti si politicieni. In timp ce primii spun ca aceste evolutii sunt consecintele unor politici iresponsabile, cei din urma acuza in principal BNR ca nu intervine pentru a stabiliza situatia.

18 Februarie 2019 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus