In afara de faptul ca imprumuturile in lei sunt mai scumpe decat cele in valuta, preferinta pentru creditele in moneda straina a fost stimulata si de aderarea la UE. Aceasta a crescut increderea sectorului privat in stabilitatea cursului, alaturi de perspectiva adoptarii monedei unice, se arata intr-un studiu FMI.
In foarte multe tari din Europa Centrala si de Est, s-a inregistrat o crestere semnificativa a creditelor in valuta, fenomen care a devenit, in anumite cazuri, de neevitat. Un raport al FMI semnaleaza ca aderarea la UE a dat un imbold suplimentar acestei tendinte, incurajand clientii sa neglijeze posibilitatea unei deprecieri a cursului.
Efectele aderarii
Liberalizarea contului de capital a permis bancilor locale sa obtina mai usor fonduri in valuta, atat prin intermediul bancilor mama, dar si in mod direct de pe pietele internationale.
In plus, companiile au inceput sa aiba acces la instrumente de acoperire a riscului valutar, ceea ce a permis ca un imprumut in moneda straina sa poata fi tinut sub control.
Nu in ultimul rand, aderarea la UE a crescut increderea sectorului privat in stabilitatea cursului. Iar, acest efect a fost amplificat de faptul ca noile state membre intentioneaza, mai devreme sau mai tarziu, sa adopte euro ca moneda nationala, ceea ce a facut ca riscul valutar sa fie trecut cu vederea de catre clienti.
« Analiza empirica arata ca masurile administrative care urmaresc sa incetineasca ritmul de crestere al creditelor in valuta sunt, in mare parte, ineficiente deoarece prin accesul direct la pietele internationale, bancile le pot usor ocoli », subliniaza autorii studiului.
Concluzia se pare ca nu este impartasita si de BNR. Prin modificarile pe care intentioneaza sa le aduca regulamentului pentru creditele acordate persoanelor fizice, BNR urmareste si o atenuare a vitezei de crestere a imprumuturilor in valuta. In acest scop, banca centrala va obliga bancile sa tina cont de o posibila depreciere a cursului in evaluarea capacitatii de rambursare a creditelor.
Regimul valutar face diferenta
Comparand evolutia creditului in valuta in regiune, studiul FMI distinge trei grupe de tari. Prima este reprezentata de Letonia si Estonia, unde cererea pentru creditele in valuta este foarte puternica. Aici, aproape 75% din imprumuturi se acorda in moneda straina. La acest lucru a contribuit si faptul ca cele doua tari au optat pentru un curs de schimb fix, astfel ca riscul valutar a fost perceput ca inexistent, desi au avut loc reevaluari ale paritatii centrale.
In schimb, daca rata de schimb este flexibila, tentatia pentru un credit in euro sau franci scade. In acest caz, este nevoie ca diferenta de dobanda intre credite – moneda locala vs. valuta – sa fie mult mai mare pentru ca populatia se aleaga creditele in moneda straina. Diferenta de costuri este mai redusa in Polonia, Cehia si Slovacia, motiv pentru care clientii aleg totusi imprumuturile in moneda locala, chiar daca sunt mai scumpe.
In Romania, insa, creditele in lei au costuri mult mai mari decat cele in euro sau franci elvetieni, astfel ca multi clienti ajung la concluzia ca riscul valutar merita asumat, deoarece poate aduce economii de costuri importante.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
