Folosim cookies pentru a face website-ul mai usor de utilizat, in conformitate cu Noul Regulament al Uniunii Europene cu privire la Protectia Datelor Personale (GDPR). Citeste Politica de Confidentialitate.

Garantarea inflatiei va face fondurile de pensii mai putin performante


Propunerile legislative care vor sa oblige fondurile de pensii sa garanteze castiguri peste rata inflatiei vor aduce prejudicii populatiei. Administratorii vor fi fortati sa aloce banii in plasamente sigure, care genereaza castiguri foarte mici. In final, pensia incasata de participanti va fi mai mica decat daca s-ar mentine actualul cadru legal.

In ultima perioada au fost vehiculate din nou propuneri de a schimba legislatia dupa care functioneaza fondurile de pensii private pentru a le obliga sa garanteze randamente peste inflatie. Aceste propuneri apar in ciuda faptului ca, in ultimele 9 luni, 3 initiative legislative cu privire la acest aspect au fost respinse de Parlament.

Randamente plafonate

Garantarea unor randamente pentru inflatie nu este o decizie buna nu pentru ca ar face viata administratorilor mai dificila, ci pentru ca ar afecta interesele participantilor. Daca o astfel de regula ar exista, efectul va fi ca toti administratorii vor cauta plasamente sigure, cum ar fi titluri de stat, obligatiuni si depozite bancare. Randamentele ar fi insa foarte mici.

In schimb, plasamentele in actiuni ar urma sa fie evitate in masa. Cum pretul actiunilor se modifica substantial in timp, administratorii le vor ocoli pentru ca vor risca sa nu atinga randamentul minim, daca apare o corectie majora la bursa.

Pe termen lung, aceste plasamente ar fi adus cele mai mari castiguri. Chiar daca din cand in cand mai produc si pierderi, investitiile in actiuni aduc randamente inalte, daca perioada detinerii este suficient de indelungata, asa cum Conso a aratat intr-un articol anterior.

Garantia inflatiei va obliga, insa, administratorii sa aiba un orizont de investitie mult mai scurt si de aceea vor evita sa-si asume riscuri mari. Si, daca riscul este scazut, castigul va fi la fel de mic!

Sistemul actual poate bate inflatia

Intre 1998-2002, Ungaria a incercat un experiment cu garantarea inflatiei (randamentul trebuia sa acopere un anumit procent din rata inflatiei), iar rezultatul a fost un esec, arata Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). In aceasta perioada, randamentul mediu a fost de 7,5% pe an, iar inflatia de 7%. In 2002 garantia a fost abandonata deoarece s-a constatat ca randamentele fondurilor erau plafonate, iar concurenta fusese redusa la minim.

In schimb, in Polonia, randamentul mediu a fost de 9,4% in perioada 1998-2008, depasind cu mult inflatia medie anuala, care s-a plasat la mai putin de 4%. “Performantele descrise au fost obtinute in conditiile in care fondurile au prins atat criza financiara din 2001-2002, cat si pe cea existenta”, explica APAPR.

Garantia este specifica altor sisteme de pensii

Asociatia precizeaza ca nicaieri in lume nu exista un sistem de pensii private asemanator cu cel din Romania care sa garanteze randamente peste rata inflatiei. Sistemul romanesc este unul de tip „contributii definite”, iar astfel de garantii se intalnesc doar la sistemele de tip „beneficii definitive”. Acestea sunt sisteme de pensii ocupationale, unde angajatorul isi integreaza salariatii intr-o schema de economisire pentru pensionare si le „garanteaza” acestora o pensie, de exemplu, de 50%-80% din ultimul salariu.

Garantarea unor randamente absolute este o practica rara chiar si acest sistem. In plus, garantia nu se acorda anual, ci pe intreaga perioada de cotizare, de 20-30-40 de ani. Daca in aceasta perioada, fondurile garantate nu au depasit inflatia sau alti indici, finantatorul schemei de pensii respective (adica angajatorul, si nu compania de administrare a fondurilor de pensii) indexeaza fondurile cu diferenta pana la rata cumulata a inflatiei.


Distribuie articolul




ALTE ARTICOLE - Pensii


Care sunt riscurile renuntarii la Pilonul II de pensii?
Care sunt riscurile renuntarii la Pilonul II de pensii?

Sistemul de pensii obligatorii administrate privat, Pilonul II, a suferit numeroase modificari. Insa, poate cea mai importanta, a intervenit la inceputul lui 2019, cand Legea de functionare a fost modificata astfel incat participantii sa se poata transfera, la cerere, la sistemul public in anumite conditii. Care sunt riscurile acestei optiuni?

17 Ianuarie 2019 | Fonduri de pensii

Ce ar insemna suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii?

Suspendarea contributiilor la Pilonul II de pensii, pentru doar 6 luni, ar insemna 3,6 miliarde de lei mai putin in conturile celor 7 milioane de participanti, fara sa se ia in calcul si efectul de multiplicare. Pana in prezent, un participant cu salariul mediu care a intrat in sistem in 2008 are in cont 11.000 de lei.

24 Mai 2018 | Fonduri de pensii

Suspendarea contributiilor la Pilonul II, prioritate legislativa in 2018

Modificarea suplimentara a Pilonului II de pensii apare, pentru prima data, intr-un document oficial. Un proiect de lege al Comisiei Nationale de Prognoza prevede suspendarea contributiilor pentru sase luni. Oficialii guvernamentali neaga, insa, aceasta intentie si acuza o “eroare materiala”. Cum au reactionat reprezentantii industriei?

21 Mai 2018 | Fonduri de pensii

Noi argumente in sustinerea Pilonului II de pensii

Pilonul II de pensii revine in discutii, “pe surse”, ca si anul trecut, fara a exista o propunere oficiala referitoare la modificarea legislatiei in acest caz. Presedintele APAPR, Radu Craciun, a dezmintit negocierile cu privire la o noua forma a sistemului, care abia a fost modificat la inceputul acestui an, prin diminuarea contributiei la 3,75%.

17 Mai 2018 | Fonduri de pensii

Mai multe articole

Inapoi sus