Dezinflatia incepe sa gafaie

In 2007, procesul dezinflationist aproape ca ia o pauza. Rata inflatiei este prognozata sa se situeze la finele acestui an la numai 4,6%, dupa ce in 2006 s-a produs o scadere peste asteptari. Principalul risc pentru atingerea tintei de inflatie a devenit cresterea salariilor intr-o masura mai mare decat productivitatea muncii.
 
Obiectivul BNR pentru acest an este ca inflatia sa coboare la 4%. Propriile prognoze arata insa ca vom asista la o crestere a preturilor cu 4,6% in perioada decembrie 2006-decembrie 2007. Situatia nu este prea placuta pentru banca centrale deoarece aceasta cifra indica aproape o stopare a dezinflatiei. Anul trecut, cresterea preturilor a fost de 4,87%, ceea ce inseamna ca in 2007 nu se prea mai fac progrese. In aceste conditii, noul obiectiv al bancii centrale a devenit “consolidarea dezinflatiei”.
 
Continuarea ritmului din trecut este impiedicata de majorarile programate la preturile administrate, cresterea accizelor, dar si de faptul ca aprecierea monedei nationale nu mai poate avansa la fel de mult ca anul trecut pentru a tine presiunile inflationiste in frau. In plus, cresterea deficitului de cont curent – estimat a se situa la 10,5% din PIB in 2006 – ridica problema sustenabilitatii actualului nivel al cursul de schimb. Mai mult, dobanzile nu mai pot fi mentinute la niveluri inalte pentru contracara excesul de cerere deoarece capitalurile speculative tatoneaza din nou piata interna. Succesul repurtat in 2006 de catre BNR s-a datorat si faptului ca preturile la produsele agricole au avut un ritm de crestere extrem de mic, iar unele chiar au scazut. Situatia nu se mai repeta si in acest an, astfel ca dezinflatia intampina o problema in plus.
 
Principalul risc inflationist in acest an il reprezinta, in opinia BNR, cresterea salariilor intr-un ritm mai rapid decat productivitatea muncii. Lista este completata cu abaterile de la politica fiscala, evolutia preturilor la produsele alimentare si a preturilor internationale la petrol si gaze naturale.
 
Riscul ca imprumuturile bancare sa contribuie la alimentarea inflatiei s-a diminuat, insa nu indeajuns de mult pentru ca banca centrala sa renunte la masurile de limitare a creditarii. Expansiunea imprumuturilor pentru populatie poate sa genereze efecte inflationiste si in perioada urmatoare, se arata in Raportul asupra inflatiei. In plus, este posibil ca populatia sa-si reintensifice apelul la credite si sa slabeasca din nou economisirea, in ipoteza in care anumite cheltuieli de consum au fost deliberat amanate pana dupa momentul integrarii.
 
Un alt risc identificat este posibila revigorare a creditelor in valuta, ca urmare a eliminarii de la 1 ianuarie 2007 a limitelor impuse institutiilor de credit la acordarea imprumuturilor in moneda straina. BNR mizeaza ca reducerea dobanzii de politica monetara cu 0,75 puncte procentuale va atenua acest efect. Scenariul pe care il vede banca centrala este urmatorul : institutiile de credit vor diminua la randul lor dobanzile la creditele in lei, astfel ca se va comprima diferenta de cost dintre un imprumut in moneda nationala si unul in valuta, iar clientii vor prefera tot mai mult finantarile in lei.
 


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus