Impozitul pe avere, o sansa pentru buget

Criza economica a pus presiuni suplimentare pe un buget de stat oricum incapabil sa raspunda cerintelor de finantare ale proiectelor de dezvoltare care sa apropie Romania de standardele Uniunii Europene. Un deputat PSD propune introducerea impozitului pe avere pentru suplimentarea resurselor. Este potrivita o asemenea masura in acest moment?

In primavara anului 2009, la o conferinta de presa a ministrului Finantelor de la acea vreme, Gheorghe Pogea, pe langa intrebarile punctuale pe care i le-am adresat, i-am furnizat si mai multe solutii pentru alimentarea cu resurse a bugetului de stat. Solutii pe care le-am reluat si intr-un articol care atragea atentia ca impozitul minim (forfetar) impus de minister va afecta doar micile afaceri, in vreme ce marii evazionisti ramaneau neatinsi, iar bugetul – la fel de sarac. Si ca este cazul “sa asistam la o schimbare fundamentala a actiunii statului – in loc sa fie vizati numai cei mici si fara resurse, sa primeasca atentia cuvenita din partea fiscului si pestii cei mari si, in special, rechinii tranzitiei”.

Solutiile propuse de mine atunci vizau, in esenta, combaterea eficienta si hotarata a evaziunii fiscale, ajunsa la un nivel extrem de ridicat din PIB si introducerea impozitului pe avere. Un impozit care, in special in perioade de criza majora, are nu doar justificari de oportunitate, ci si efecte benefice pentru economie.

Deputatul Surupaceanu arunca manusa clasei politice

Deputatul PSD Mugurel Surupaceanu, economist de profesie, a lansat in aceasta saptamana in dezbatere publica o propunere legislativa pentru instituirea impozitului anual asupra averii persoanelor fizice.

Surupaceanu isi bazeaza initiativa in primul rand pe exemplul Frantei, care practica un impozit de solidaritate pe avere cuprins intre 0,55% si 1,80%, pentru detinerile de active de peste 790.000 euro. In acelasi timp, evoca existenta acestui tip de impozit si in alte state europene, cum sunt Norvegia si Elvetia, dar si existenta unui impozit canalizat pe veniturile generate de elementele de patrimoniu in alte 10 state europene.

Deputatul propune o cota de impozit de 0,5%, calculat asupra averii nete detinute care depaseste pragul de 500.000 euro. Averea neta urmeaza sa fie calculata luand in considerare ansamblul bunurilor imobiliare si mobiliare, drepturile banesti apartinand persoanei fizice sau familiei, din care sa se scada datoriile care greveaza bunurile ce compun patrimoniul si impozitele si taxele deja platite pentru aceste bunuri. In plus, sunt propuse mai multe exonerari si deduceri personale.

Obiectii si propuneri de imbunatatire

In ciuda dificultatilor bugetare, propunerea lui Surupaceanu nu pare sa fie primita cu prea mult entuziasm in randul decidentilor. Fostul presedinte ANAF, in prezent europarlamentar PD-L, Sebastian Bodu a afirmat intr-o interventie la Realitatea TV ca tendinta europeana este de eliminare a acestui tip de impozit, intrucat s-ar fi dovedit ca cheltuielile de administrare sunt foarte mari, ajungand in unele cazuri sa depaseasca veniturile obtinute. De asemenea, contestatarii ideii afirma ca exista riscul unei “hemoragii de capital”, cei afectati de noul impozit cautand sa gaseasca solutii in tari europene cu legislatie mai favorabila din acest punct de vedere.

Pe de alta parte, trebuie sa se tina cont si de parerea analistilor economici, care considera ca “astfel de impozite functioneaza foarte bine in tarile in care colectarea impozitelor este foarte bine gestionata, nu intr-una in care nu se poate colecta de la marii evazionisti si atunci se da in cap micilor evazionisti”. “La noi nu functioneaza globalizarea veniturilor si vrem sa avem globalizarea averii?” s-a intrebat retoric analistul Liviu Voinea, intr-o emisiune televizata la Antena 3.

Pe de alta parte, chiar initiatorul legii recunoaste ca reglementarea propusa de el este perfectibila si ca poate suferi modificari. Bunaoara, unele schimbari ar putea viza clarificarea modului practic in care se va face evaluarea bunurilor luate in calculul averii, dar si a deducerilor si exonerarilor aferente. Altele s-ar putea plasa in zona exprimarii progresive a impozitului pe avere. Cu alte cuvinte, cota de impozit ar urma sa fie majorata in cazul averilor foarte mari, un interval de variatie adecvat intre minim si maxim putand sa fie 0,5%-2%.

De asemenea, declararea cu intarziere de maximum un an a unei parti a averii ar fi bine sa conduca la majorarea impozitului perceput cu un procent de 50%, urmand ca o intarziere mai mare sa fie si mai riguros taxata, putandu-se ajunge in timp chiar la confiscarea de catre stat a averilor nedeclarate.

Impozitarea averii aduce multe beneficii

In afara de sumele destul de consistente pe care le-ar aduce la buget, estimate de initiatorul legii undeva in zona catorva sute de milioane de euro, impozitul pe avere ar aduce si alte avantaje.

In primul rand, un impozit pe avere ar forta introducerea in circuitul economic a averilor nefolosite, pentru a genera venituri. De asemenea, componentele averii ar fi redimensionate. Bunaoara, ar scadea ponderea masinilor de lux in cadrul averii, pentru ca acestea nu genereaza decat cheltuieli. De asemenea, terenurile detinute si nefolosite ar fi puse sa produca bani rapid, pentru a aduce venituri. Bogatii ar fi, implicit, incurajati sa-si gestioneze mai eficient averea, ceea ce ar avea efecte pozitive si asupra economiei.

Pe de alta parte, un impozit de acest tip are si avantajul ca permite acumularea de resurse importante la bugetul statului, in conditiile in care afecteaza un numar redus de contribuabili. Lipsa datelor face dificila o estimare clara, insa probabil ca acest impozit n-ar fi platit in Romania de mai mult de 10-20.000 de familii.

Nu in ultimul rand, ar permite si o inventariere exhaustiva a averii persoanelor fizice. Aceasta ar simplifica mult procedurile de verificare in cazul suspiciunilor de coruptie in randul demnitarilor si a functionarilor publici, dar ar oferi informatii importante si din punct de vedere statistic, extrem de importante prin prisma viitoarelor decizii economice.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?
15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?

Pe 15 martie 2021, Conso aniverseaza 15 ani de la lansarea site-ului. Ne-am gandit ca ar fi interesant, pentru utilizatorii nostri, sa aruncam o privire in urma, pentru a vedea cum aratau in martie 2006 dobanzile la credite si depozite, dobanda BNR, veniturile populatiei si pentru a radiografia magnitudinea schimbarilor survenite intre timp.

23 Februarie 2021 | Banii si economia

Cateva sfaturi practice impotriva fraudelor pe internet
Cateva sfaturi practice impotriva fraudelor pe internet

Inducerea in eroare a posesorilor de carduri cu ajutorul unor site-uri-clona nu este o noutate, difera doar pretextele prin care acestia sunt tentati, iar ingeniozitatea infractorilor cibernetici nu are limite.

19 Februarie 2021 | Banii si economia

Cum pot fi invatati copiii sa economiseasca
Cum pot fi invatati copiii sa economiseasca

Conturile pentru copii pot oferi dobanzi superioare dobanzilor la termen uzuale. Iar cand acestea se suprapun bonusurilor pentru economisire, chiar si cei mici pot fi atrasi in jocul punerii banilor de-o parte.

10 Februarie 2021 | Banii si economia

Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune
Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune

Banca Nationala a redus pe 15 ianuarie dobanda de politica monetara de la 1,5% la 1,25%, mutare care ar putea sa dea o mana de ajutor debitorilor care reiau platile la banci.

18 Ianuarie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus