BNR: Bancile intampina probleme mari cu creditele

Aproape toate majorarile de capital efectuate de banci in ultimul an s-au facut pentru a creste gradul de capitalizare al institutiiilor respective, afirma seful Directiei de Supraveghere din BNR. Problemele sunt generate de pierderile mari generate de credite. In 2010, se asteapta ca situatia sa devina si mai grea pentru banci.

Banca centrala analizeaza stabilitatea bancilor cu ajutorul a trei indicatori cheie:

• nivelul provizioanelor (sumele puse deoparte de banci pentru a-si acoperi pierderile din credite),
• valoarea creditelor restante si indoielnice (volumul imprumuturilor a caror rambursare este pusa sub semnul intrebarii)
• nivelul profitului.

Acesti indicatori au fost alesi pornind de la experienta bancilor care au dat faliment in trecut.

Aproape 20% din credite inregistreaza restante

In 2009, toti acesti indicatori au inregistrat evolutii nefavorabile, iar acestea in mod sigur vor continua si anul urmator, a afirmat Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din BNR, in cadrul unui seminar organizat de BNR, ARB si Alpha Bank.

Comparativ cu decembrie 2007, valoarea provizioanelor era in septembrie 2009 de aproape 4 ori mai mare. Numai in ultimele 12 luni, a avut loc o dublare a acestora. In paralel, valoarea creditelor restante si indoielnice s-a triplat.

“Unele banci au dat credite cu nemiluita, in prostie”, a semnalat seful Directiei de Supraveghere. Valoarea creditelor afectate de restante se ridica la 17% din total credite, de la numai 7-8% in urma cu 1 an. La unele banci, situatia este chiar dramatica, deoarece ponderea lor se ridica in prezent la aproape 30%.

Profitul bancilor nu arata adevarata imagine

In aceste conditii, profitul sectorului bancar a plonjat brusc, ajungand la mai putin de 700 milioane lei, in primele 9 luni din acest an. Suma este de cinci ori mai mica decat cea din aceeasi perioada a anului 2008, conform datelor BNR.

Imaginea putea sa arate cu mult mai rau, daca nu s-ar fi modificat regulamentul privind provizioanele. In trimestrul III, bancile si-au diminuat cheltuielile cu provizioanele, deoarece normele bancii centrale le-au permis sa deduca 25% din valoarea garantiilor imobiliare.

Inainte ca aceasta regula sa se aplice, bancile abia scoteau un profit de 90 milioane lei in primele 6 luni din 2009. “Cred ca sistemul va incheia anul cu profit, dar cu mult sub nivelul din anii precedenti”, spune Cinteza.

Cerinte prudentiale mai dure pentru 12 banci

In ciuda acestor evolutii, sectorul bancar se bucura de un nivel ridicat al solvabilitatii. Aceasta reprezinta raportul dintre fondurile proprii ale bancii si activele ponderate in functie de risc, fiind principalul criteriu in masurarea sigurantei unei banci.

La nivelul pietei, media solvabilitatii era de 13,7% in septembrie 2008. Nivelul minim stabilit prin lege este de 8%, insa pentru 12 banci, BNR a impus un prag de 10%.

“Cerinta minima de capital a fost ridicata la 10% pentru 12 banci, din cauza disconfortului pe care l-a creat evolutia trecuta. In cazul lor exista un risc ridicat sa scada solvabilitatea destul de rapid”, a subliniat Cinteza.

BNR obliga bancile cu risc ridicat la majorari de capital

Pentru identifica eventualele riscuri, BNR face previziuni privind evolutia pricipalilor indicatori pentru fiecare banca, pe baza tendintei din ultimele 6 luni. Iar in cazul in care exista riscul ca solvabilitatea sa scada sub 10%, banca centrala solicita majorarea fondurilor proprii.

“Toate majorarile de capital care au avut loc intre iulie 2008 si septembrie 2009 – cu o singura exceptie cand ea a fost asumata strategiei bancii  - s-au facut ca urmare a solicitarilor scrise sau verbale ale BNR”, a precizat Cinteza. In perioada urmatoare, el se asteapta la majorari de capital in cazul bancilor cu capital grecesc.

Cinteza se asteapta ca 2010 sa fi un an si mai greu decat acesta pentru sectorul bancar, cand nivelul de solvabilitate va avea tendinta sa scada. Din acest motiv, bancile vor fi obligate sa apeleze in continuare la majorari de capital.

“Politica noastra de a avea in spatele fiecarei banci din Romania o banca mare a dat roade. Nicio banca mare nu isi asuma un risc de imagine ca urmare a problemelor care ar putea sa apara la o subsidiara din Romania”, spune seful Directiei de Supraveghere din BNR. El este convins ca nicio banca de la noi nu va da faliment.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune
Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune

Banca Nationala a redus pe 15 ianuarie dobanda de politica monetara de la 1,5% la 1,25%, mutare care ar putea sa dea o mana de ajutor debitorilor care reiau platile la banci.

18 Ianuarie 2021 | Banii si economia

Vom asista in 2021 la o noua bula speculativa?
Vom asista in 2021 la o noua bula speculativa?

Riscurile pe care s-au focalizat investitorii in acest an se vor estompa in 2021, iar banii speculativi ar putea invada pietele de actiuni incurajati de exuberanta consumatorilor si dobanzile minuscule.

21 Decembrie 2020 | Banii si economia

Programul Rabla la electrocasnice, cateva greseli de evitat
Programul Rabla la electrocasnice, cateva greseli de evitat

Cu un buget dublu fata de anul trecut, programul din 2020 ofera in premiera vouchere pentru produsele de baza in scoala online precum laptopurile si tabletele.

15 Decembrie 2020 | Banii si economia

De la bula lalelelor la bula bitcoin
De la bula lalelelor la bula bitcoin

Isi imagineaza cineva ca tot cashul ce umbla hai-hui prin lume se va buluci in final pe cryptomonede iar bancile centrale se vor multumi sa bata din buze?

16 Noiembrie 2020 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus