Economia zonei euro nu si-a revenit in ritmul asteptat de autoritati. Banca Centrala Europeana si-a redus estimarile privind cresterea economica si ia in calcul si o contractie de aproape 1% in 2013. Vestile nu sunt imbucuratoare pentru noi, deoarece exporturile nu mai pot scoate economia din impas.
Situatia zonei euro nu pare sa isi revina in ritmul preconizat initial. Trimestrul al III-lea din 2012 a adus o scadere a PIB de 0,1%, dupa un declin cu 0,2% in trimestrul II. Aceasta evolutie negativa pune cele 17 state din zona euro oficial in recesiune.
In plus, BCE si-a revizuit in sens negativ prognozele de crestere economica. Pentru 2013, se asteapta ca evolutia PIB sa se incadreze intre - 0,9% si +0,3%. In septembrie, prognoza pentru 2013 era de -0,4% si +1,4%.
In consecinta, BCE a decis si in sedinta din decembrie sa mentina dobanda cheie pentru zona euro la minimul istoric de 0,75%. Dobanda este neschimbata din decembrie 2011.
Evolutia zonei euro afecteaza puternic si Romania
In urma celei mai recente misiuni de evaluare, echipa FMI a proiectat o reducere a cresterii PIB real pentru Romania pana la aproximativ 1% in anul 2012 si o redresare treptata pana la 2,5% in anul 2013.
Totusi, acest scenariu a fost secondat de o lista de
5 mari riscuri la care este expusa economia romaneasca, unul dintre acestea fiind adancirea crizei in zona euro.
Conform FMI, daca acest lucru se intampla, impactul asupra economiei locale ar fi ridicat.
Romania are legaturi comerciale si financiare puternice cu zona euro. Exporturile catre Germania, Italia si Franta reprezinta aproximativ 40% din totalul exporturilor si sistemul bancar este in mare parte detinut de banci din zona euro.
In eventualitatea unei recesiuni mai profunde sau a unei crize financiare in zona euro, exporturile s-ar prabusi odata cu scaderea activitatii in zona euro.
Primele de risc s-ar majora si intrarile de capital ar putea scadea si mai mult, ducand la cresterea costurilor de finantare a bancilor si la deprecierea cursului monedei nationale.
Creditul bancar ar scadea pe masura ce se accelereaza reducerea gradului de indatorare, iar gradul de incredere va plonja si el, reducand si mai tare cererea interna.
In plus si populatia ar resimti puternic impactul in conditiile in care imprumuturile in valuta reprezinta aproximativ 60% din imprumuturile acordate de banci sectorului privat.
Judecand dupa experienta anilor 2008-2010, FMI considera ca ar fi posibila o scadere de 5% a PIB-ului si o depreciere a cursului de schimb cu 15-20%. In acest caz ar putea fi necesare trageri din programul de asistenta financiara.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
