Criza financiara a intrerupt procesul de convergenta a costului creditelor in cadrul UE si a condus la aparitia unor decalaje fara precedent intre statele membre. Proiectul uniunii bancare este vazut ca o solutie pentru a realinia costul creditelor.
Romania isi propune sa adopte euro ca moneda nationala din 2015. Unul din beneficiile scontate ale aderarii la euro consta in convergenta costului creditelor la nivelurile din zona euro.
De exemplu, creditele ipotecare se acorda la noi la dobanzi de 7% la euro. In Germania, aceste dobanzi se practica la credite de consum, in timp ce creditele imobiliare au dobanzi medii de 3% in prezent.
Posibila aliniere a costului creditelor nu este insa sustinuta de ultimele evolutii din cadrul zonei euro.
Costul creditului depinde de conditiile interne din fiecare stat
Costul creditului depinde acum mai mult de conditiile interne si mai putin de politica monetara a zonei euro.
Piata financiara a UE s-a fragmentat puternic dupa declansarea crizei financiare, ajungandu-se la o renationalizare a surselor de finantare.
“Bancile localizate in tarile de la periferie continua sa piarda surse de finantare, in timp ce banci din alte tari si-au mentinut sursele de finantare si au reusit sa obtina noi fonduri la costuri atractive”, a precizat Beniot Coeure, membru in consiliul executiv al Bancii Centrale Europene, in cadrul unei conferinte la Frankfurt.
Coeficientul de variatie pentru costul imprumuturilor pe termen scurt a atins maxime istorice chiar si in cadrul zonei euro. In anumite tari, dobanzile la creditele acordate populatiei au crescut substantial, desi politica monetara s-a relaxat.
Divergente maxime intre statele membre
Indicele Euribor a ajuns in prezent la minim istoric, ca urmare a masurilor adoptate de BCE. De la mijlocul lui 2011, rata dobanzii de referinta stabilita de BCE a scazut cu 0,75 puncte procentuale, dar costul imprumuturilor a scazut cu cel putin aceeasi proportie doar in 20% din cazuri. In alte 20% din cazuri, bancile chiar au majorat dobanzile cu 0,25 puncte procentuale.
Dispersia intre ratele dobanzilor la credite s-a observat atat intre tari, cat si intre tipuri de clienti. De exemplu, imprumuturile pe termen scurt oferite corporatiilor in Franta au acelasi cost ca la inceputul lui 2011. In schimb, in Italia, in aceeasi perioada, costul creditelor s-a majorat cu 1 punct procentual pentru corporatii.
Totodata, in tarile care se confurnta cu dificultati financiare, conditiile de finantare s-au inasprit pentru IMM-uri. De exemplu, ecartul dintre dobanda medie la creditele de valori mari si cea la creditele de valori mici s-a extins in cazul Spaniei si Italiei: in august 2012, ecartul era de 2,86 puncte procentuale in Spania si 1,88 puncte procentuale in Italia. Pentru ambele tari, ecarturi atat de mari nu s-a mai intalnit din 2003.
“Renationalizarea ofertei de credit, cuplata cu presiunile de finantare ale bancilor si statelor membre, a slabit impactul politicii monetare”, apreciaza reprezentantul BCE. El considera ca marjele de dobanda sunt partial nejustificat de mari si mentin costul creditului la niveluri mai inalte decat ar impune politica monetara a zonei euro.
Pentru a remedia aceste probleme, solutia gasita este uniunea bancara. Aceasta va introduce mecanismul de supraveghere unica a tuturor bancilor din zona euro si va imbunatati credibilitatea institutiilor de credit. In acest mod, se urmareste eliminarea legaturii dintre ratingul de stat si ratingul bancilor locale. In prezent, bancile locale au intotdeauna ratinguri mai slabe decat statul unde activeaza, deoarece sunt supravegheate local.
“Costul de finantare al bancilor va incepe sa depinda din nou de bonitatea proprie, fara a mai suporta prima de risc asociata cu riscul de tara”, a subliniat oficialul BCE.
In noile conditii, aderarea Romaniei la uniunea bancara ar da bancilor posibilitatea sa se imprumute pe pietele externe la costuri mai mici. Acum ele concureaza doar pe resursele existente pe plan local, care fiind insuficiente, mentin costurile de finantare la niveluri ridicate.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
