Taxa pe tranzactiile financiare trece de prima analiza tehnica

Ministrii de finante ai statelor membre ale UE au solicitat Comisiei Europene sa caute solutii la o serie de probleme sensibile in reglementarea taxei pe tranzactiile financiare, in cadrul primei discutii tehnice.

In octombrie 2011, Comisia a prezentat Consiliului pentru Afaceri Economice si Financiare (ECOFIN) o propunere pentru introducerea taxei pe tranzactii financiare, dupa care au fost constituit un grup pentru a efectua o analiza tehnica a propunerii.

Pe 13 martie 2012, a avut loc prima discutie tehnica in cadrul ECOFIN, din 5 cate sunt programate pana cand taxa sa fie definitivata.

In urma intalnirii, ministrii de finante au cerut gasirea unor solutii pentru o serie de probleme legate de:
  • baza de impunere (includerea derivativelor pe valute si a obligatiunilor de stat si impactul asupra costurilor de finantare si acoperire a riscurilor pentru guverne; includerea sistemelor de pensii si impactul asupra modelelor folosite in diverse state membre);
  • structura ratelor de impunere si persoanele obligate la plata taxei;
  • impactul asupra economiei, aplicarea directivei pentru institutiile din statele non-UE si riscul unei delocalizari a fluxurilor financiare in afara UE.
In ce consta propunerea?


Taxa pe tranzactiile financiare urmareste sa asigura o contributie echitabila a sectorului financiar la bugetul de stat. In plus, va descuraja industria financiara sa desfasoare activitati cu riscuri mari, care in anumite conditii, pot dauna in mod serios economiei reale.

Propunerea de impozitare acopera o gama larga de tranzactii financiare, incluzand actiuni, obligatiuni si derivative. Statele membre vor stabili singure nivelul ratei de impozitare, plecand de la un nivel minim de 0,1% pentru actiuni si obligatiuni si 0,01% pentru derivative.

Taxa va respecta principiul tarii de resedinta, urmand a fi datorata in statul de origine al institutiei financiare si nu in tara unde au loc aceste tranzactii.

Comisia estimeaza ca veniturile bugetare anuale ce pot fi obtinute se ridica la 57 miliarde euro. Sumele ar putea inlocui gradual – total sau partial – contributiile fiecarui stat la bugetul UE.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus