Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani. 

Miscarea este oarecum surprinzatoare, avand in vedere faptul ca la ultimele emisiuni existase o tendinta de crestere a randamentelor acestor obligatiuni de stat cu scadenta mai lunga. 

Astfel, daca in martie 2021 dobanda pentru titlurile de stat la 5 ani era de 3,25%, o luna mai tarziu, titlurile emise in aprilie purtau o dobanda de 3,75%. 

Fusese, de altfel, o miscare conjugata de majorare a randamentelor, in linie cu cresterea inflatiei peste 3% in februarie si martie. Astfel, de la 2,85% dobanda la titlurile la un an fusese urcata la 2,95% iar la cele la 3 ani de la 3,1% la 3,35%. 

Ei bine, in ciuda acestei majorari din aprilie a randamentelor pentru tilurile de stat cu scadenta cea mai lunga din oferta Trezoreriei, in luna urmatoare Ministerul Finantelor a decis sa le elimine complet din oferta. 

Titlurile de stat emise in mai si care pot fi cumparate prin Trezorerii si Posta intre 5-26 mai au doar scadente la un an (dobanda de 2,95%) si 3 ani (dobanda de 3,35%). De remarcat si ca dobanzile nu au mai fost majorate, poate si pe fondul stagnarii inflatiei anuale (de la 3,16% in intervalul februarie 2020-februarie 2021 am avut doar 3,05 in intervalul martie 2020-martie 2021). 

Posibile explicatii pentru disparitia titlurilor la 5 ani

Principalul motiv care sta in spatele eliminarii titlurilor de stat la 5 ani pentru populatie pare sa fie reprezentat de incertitudinile legate de evolutia inflatiei. 

Era greu de estimat ca vom avea inflatie de peste 3% la inceputul acestui an, atunci cand BNR ducea dobanda de politica monetara la minime istorice, dar acest fapt totusi s-a produs, fie si conjunctural, pe fondul liberalizarii preturilor la energia electrica pentru populatie. 

Este cu atat mai greu de estimat ce se va intampla peste 5 ani, mai ales ca au aparut voci credibile si prin alte parti care semnaleaza cresterea preturilor (de exemplu, legendarul investitor Warren Buffett avertiza pe 1 mai investitorii Berkshire Hathaway, fondul de investitii fondat de acesta, ca societatea va fi lovita de o inflatie substantiala). 

Or, cand nu se poate intui exact cum vor evolua lucrurile oamenii sunt mai reticenti sa isi plaseze banii pe termen mai lung. De altfel, interesul pentru titlurile de stat era in scadere in ultima vreme, inclusiv pe segmentul emisiunilor Fidelis (titluri de stat listate la bursa care pot fi valorificate si inainte de scadenta). 

Daca in decembrie 2020 statul atragea din partea romanilor echivalentul a 555 milioane euro printr-o emisiune Fidelis in lei si euro, in martie 2021 suma s-a redus la 280 milioane euro. Este deci posibil ca nici expertii din Ministerul Finantelor sa nu doreasca sa riste o prognoza asupra cresterii preturilor peste 5 ani in modul in care seteaza dobanda la titlurile de stat cu scadenta respectiva. 

O alta posibila explicatie a disparitiei titlurilor de stat pentru populatie cu scadenta la 5 ani ar putea fi legata de faptul ca statul nu mai vrea sa ofere oportunitati de plasament pe perioade mai lungi decat bancile. 
Economisire pe scadenta maxima de 3 ani

In acest moment, pe piata exista depozite bancare la termen de 1, 2 si 3 ani, dar nu si la 5 ani, iar titlurile de stat ocupau acest gol. In acest moment nu mai exista un plasament mai lung de 3 ani pentru economiile populatiei, iar randamentele au ajuns destul de asemanatoare. 

Sunt, cei drept, banci de talie mai mica ce platesc dobanzi superioare statului la depozitele la termen de un an (vezi TBI Bank cu 3,8%, BRCI cu 3,6% sau chiar si CEC cu 3%) dar sa nu uitam ca in aceste cazuri se aplica si impozitul de 10% pe dobanda sau la 3 ani (TBI Bank cu 4,2% si CEC cu 3,5%), dar marea lor majoritate se plaseaza sub aceste repere. 

Sa nu uitam ca in vara lui 2018, cand s-au relansat titlurile de stat pentru populatie, cele scadente la 5 ani aveau o dobanda de 5% pe an, semnificativ peste ce ofereau atunci bancile, fapt ce a determinat migratia celor interesati de castiguri mai mari neimpozitate dinspre banci spre Trezorerii (cu atat mai mult cu cat ultima emisiune de titluri de stat nelistate pentru populatie fusese in 2005, asa ca interesul crescut a fost pe masura asteptarii indelungate). 


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Pretul energiei electrice incetineste ieftnirea creditelor
Pretul energiei electrice incetineste ieftnirea creditelor

Cu o contributie neasteptata in inflatie, pretul energiei electrice poate amana reducerea dobanzii de politica monetara a BNR, fapt ce se va reflecta in pretul creditelor.

22 Martie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus