Pretul energiei electrice incetineste ieftnirea creditelor

Cu o contributie neasteptata in inflatie, pretul energiei electrice poate amana reducerea dobanzii de politica monetara a BNR, fapt ce se va reflecta in pretul creditelor. 

Dupa ce incheiase anul trecut la 2,6% si ne dadea sperante ca am putea sa o vedem si la 2% in 2021, cresterea neasteptata a pretului la energia electrica pe fondul liberalizarii preturilor (+17% fata de februarie 2020) a urcat brusc inflatia peste 3% (3,2% in februarie). 

Este un soi de bataie a aripilor fluturelui care produce efecte in cealalta parte a globului pentru ca preturile mai mari in economie obliga BNR sa amane tendinta de scadere a dobanzii de politica monetara. Multi analisti vedeau dobanda BNR la 1% in cursul acestui an, dar cu o inflatie de peste 3% la usa e greu de crezut ca se vor mai face ajustari in jos prea curand, de la nivelul de 1,25% din prezent. Iar asta influenteaza si dobanda la credite pentru ca intreaga piata monetara are in ochi reperul BNR. 

Cat de mare e contributia energiei electrice?

Cresterea preturilor energiei electrice raportat la decembrie 2020 este 18,4% iar fata de februarie 2020 avansul este de 17,2%. Iar in conditiile in care energia electrica are o pondere de 4,6% in cosul inflatiei, cresterea preturilor cu 17,2% din februarie echivaleaza cu un avans al inflatiei cu 0,8% in respectiva luna. 

Se observa cum pretul energiei electrice a saltat brusc in momentul declansarii liberalizarii preturilor pentru consumatorii casnici, un fenomen explicat prin faptul ca furnizorii au trecut rapid consumatorii care nu aveau inca un contract semnat pentru piata concurentiala la un pret mai mare, aferent serviciului universal. Iar pespectivele pentru a se modifica acest lucru nu sunt consistente pentru ca in sondajele organizate recent majoritatea consumatorilor considerau ca nu merita bataia de cap cu schimbarea furnizorului actual (vezi sondajul INSCOP in care 80% dintre respondenti se declarau multumiti de furnizorul actual).

Probabil ca pretul inca relativ mic al facturilor de energie electrica in conditiile in care majoritatea populatiei se incalzeste cu centrale pe gaze sau in sistem centralizat, camufleaza bine majorarea preturilor.

Efectul asupra Robor si IRCC

Robor la 3 luni, indicator luat in considerare pentru creditele in lei mai vechi de luna mai 2019, a inceput anul la 2,01% si a scazut apoi constant pana la 1,53% pe 3 februarie cand tendinta s-a inversat iar acum este la valoarea de 1,7%. 

Indicele IRCC, folosit pentru creditele noi, se afla la valoarea de 1,88% (se calculeaza trimestrial) dar tendinta de crestere a dobanzilor din piata monetara il va afecta la randul sau. In 18 ianuarie, dobanda de politica monetara fusese taiata de la 1,5% la 1,25% si existau deja voci care considerau foarte posibila o noua ajustare in jos pe parcursul anului. Avansul inflatiei, chiar daca conjunctural, intarzie aceasta evolutie iar cei abia asteptau noi reduceri de dobanzi din partea bancilor vor fi dezamagiti. 

Asta deoarece in lipsa ajutorului dat din partea Robor sau IRCC scaderea dobanzilor la credite nu poate veni decat din reducerea marjelor practicate de banci. Este un fenomen care s-a produs deja, mai multe banci anuntand promotii pentru creditele ipotecare si de consum si reduceri de dobanzi pentru creditele noi. 
Nu ar fi stricat insa ca mutarile bancilor in intampinarea unei cereri mai mari dupa pandemie sa fie dublate de un ajutor pe partea dobanzilor din partea BNR astfel incat putem spune ca energia electrica a contribuit la incetinirea, cel putin, a ieftinii creditelor. 

Cum se va comporta cursul de schimb?

Leul a fost foarte stabil in ultima vreme fata de euro, cu performante mai bune decat valutele regionale (crestere de numai 1,88% a euro fata de leu in 2020, sub inflatie deci). Cresterea neasteptata a inflatiei pune presiune pe cursul de schimb, dovada si evolutia din aceasta luna, cand euro a avansat spre 4,88 lei, iar apoi chiar a depasit acest nivel. 

Daca tendintele inflationiste continua, BNR va avea de ales intre apararea cursului de schimb prin majorarea dobanzilor si permiterea unei deprecieri mai consistente a leului. Iar datoriile mari acumulate de Guvern in anul pandemiei fac mai putin probabil scenariul majorarii dobanzilor, astfel incat leul se va deprecia probabil mai mult in 2021 decat anul trecut.  



Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus