Legatura dintre proiectul de reducerea CAS si rapperul francez Benny B

Recent, senatorii nu au gasit altceva mai bun de facut decat sa aprobe reducerea contributiilor de asigurari sociale cu cinci puncte procentuale. Doua puncte la angajator si trei la angajat. Astfel, in toamna electorala de care ne apropiem rapid, deputatii vor avea posibilitatea sa voteze transpunerea in fapt a acestei masuri exact in preajma alegerilor.

Despre ce este vorba? Aaa, ca principiu superficial, despre reducerea poverii fiscale pe forta de munca iar, ca adresare la nivel de competenta cu staif, despre reducerea tax wedge-ului. In traducere, a partii din banii alocati pentru plata angajatilor care ajunge in visteria statului. Ceea ce ar putea suna bine, daca nu am examina cifrele din bugetul asigurarilor sociale.

Sa luam anul 2015, unde datele sunt disponibile pentru tot poporul, inclusiv pentru onor parlamentarii care ridica mana la semn fara sa inteleaga ce voteaza. La o cota legala de impozitare minima de 26,3% aplicata pe suma bruta platita salariatilor (din care 10,5% partea lor si 15,8% la angajator), au intrat la bugetul dedicat platii pensiilor circa 36,5 miliarde lei.

In schimb, cheltuielile aferente aceluiasi buget s-au ridicat la 54,7 miliarde lei. Pe scurt, din banii stransi, statul nu a reusit sa acopere decat aproximativ doua treimi din necesarul cerut de obligatiile de plata a pensiilor, atunci cand a ajuns cu valoarea punctului de pensie la 871,70 lei.

Si atunci, deoarece, prin lege, se impune echilibrarea bugetului asigurarilor sociale, anul trecut s-au transferat in acest scop de la bugetul de stat ( a se citi din impozit pe venit, pe profit, TVA, accize etc.) suma de 18,4 miliarde lei ( sau ceva mai mult de patru miliarde euro).

Cum s-ar spune pe intelesul tuturor, am avut o gaura de 2,6% din PIB la bugetul de pensii. Asta comparativ cu un deficit de 2,95% din PIB prevazut pentru anul in curs, pentru a va putea forma o imagine mai clara asupra proportiilor acestor cifre oficiale destul de abstracte, luate din comunicatele Ministerului Finantelor.

Atunci, ce pot face niste oameni teoretic responsabili cu viitorul tarii? Pai, nu pot decat sa lucreze pentru a mari gaura cu alte aproape sapte miliarde de lei sau inca 1% din PIB, daca ar fi sa scoatem cinci puncte procentuale din cele 26,3% aplicate anul trecut. Si sa trimita gradul de acoperire al cheltuielilor pentru pensii din veniturile realizate de la 67% la doar 54% (atentie, in 2006 si 2007 ne situam inca la 100%).

Partea hazlie (din perspectiva strict logica) a acestei situatii este ca valoarea punctului de pensie de 871,70 lei s-ar duce astfel aproape exact la 470,70 lei din contributii, la care vor trebui adaugati vreo 400 de lei de la bugetul de stat. Subventie curata dar nitel cam exagerata, fie si dupa standardele europene in materie.

Adica, daca am presupune un consum fifty-fifty intre pensionari si salariati, daca tot sunt ei cam egali la numar si nu foarte diferiti la venitul pe membru de familie (pensionarii nu prea au copii în intretinere), strangem din alte taxe si impozite (majorate suplimentar pentru a face fata cu transferul catre pensii) vreo 200 de lei. Pe care pensionarii ii dau cu o mana, pentru a-i incasa apoi pe post de pensie cu mana cealalta.

In treacat fie spus, mai avem putin si, pe acest drum, ne putem duce spre situatia in care partea cuvenita pentru munca depusa pe parcursul anilor de activitate fiscalizati în tara sa devina chiar minoritara. Si sa prevaleze banii dati de la bugetul de stat, dupa cum îi taie capul sau interesele de a fi realesi cu orice pret pe unii politicieni.

In concluzie, recomandam celor care, probabil, comentau în Parlament la momentul votului infrangerea din meciul cu Franta si nu au gasit timp sa examineze cu atentie cifrele aferente situatiei din bugetul de pensii sa asculte o melodie a rapperului Benny B – ”Mais vous etez fou”, in care referenul includea un raspuns fericit: ”O, oui !”

Dan Palangean este consultant strategie la Banca Nationala a Romaniei


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?
15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?

Pe 15 martie 2021, Conso aniverseaza 15 ani de la lansarea site-ului. Ne-am gandit ca ar fi interesant, pentru utilizatorii nostri, sa aruncam o privire in urma, pentru a vedea cum aratau in martie 2006 dobanzile la credite si depozite, dobanda BNR, veniturile populatiei si pentru a radiografia magnitudinea schimbarilor survenite intre timp.

23 Februarie 2021 | Banii si economia

Cateva sfaturi practice impotriva fraudelor pe internet
Cateva sfaturi practice impotriva fraudelor pe internet

Inducerea in eroare a posesorilor de carduri cu ajutorul unor site-uri-clona nu este o noutate, difera doar pretextele prin care acestia sunt tentati, iar ingeniozitatea infractorilor cibernetici nu are limite.

19 Februarie 2021 | Banii si economia

Cum pot fi invatati copiii sa economiseasca
Cum pot fi invatati copiii sa economiseasca

Conturile pentru copii pot oferi dobanzi superioare dobanzilor la termen uzuale. Iar cand acestea se suprapun bonusurilor pentru economisire, chiar si cei mici pot fi atrasi in jocul punerii banilor de-o parte.

10 Februarie 2021 | Banii si economia

Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune
Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune

Banca Nationala a redus pe 15 ianuarie dobanda de politica monetara de la 1,5% la 1,25%, mutare care ar putea sa dea o mana de ajutor debitorilor care reiau platile la banci.

18 Ianuarie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus