FMI va conduce Romania inca 2 ani

Ministrul de finante Florin Georgescu a anuntat ca guvernul intentioneaza sa reinnoiasca acordul preventiv cu FMI si in perioada 2013-2015. Acest lucru presupune acceptarea reformelor economice propuse de FMI si Comisia Europeana, dar si limitarea masurilor pe care guvernul le poate lua pe viitor.

In 2009, guvernul a fost nevoit sa ceara un imprumut de 13 miliarde euro de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala pentru a asigura stabilitatea financiara a tarii. In schimbul acestui ajutor, toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria si-au vazut amputata puterea de decizie.

Din 2009 si pana in prezent, nicio masura economica nu a putut fi luata fara ca guvernul sa nu consulte in prealabil cu FMI si Comisia Europeana.

Actualul guvern nu face exceptie. De exemplu, modificarile fiscale cu privire la plata TVA la incasarea facturii si nu la emiterea acesteia sunt doar in stadiul de propunere, ele urmand a fi aplicate doar daca expertii de la FMI si Comisia Europeana sunt de acord cu ele.

Aceasta conditionare a jucat insa un rol pozitiv pentru economie, deoarece masurile populiste care ar fi dezechilibrat bugetul de stat au reusit sa fie evitate.

In acelasi timp, acordul cu FMI a impus o agenda stricta pentru ajustarea deficitului bugetar, pentru reformarea administratiei fiscale sau a sistemului de pensii. In continuare, actualul acord prevede angajamente privind reforma sistemului de sanatate, liberalizarea preturilor la energie si gaze naturale sau privatizari.

Fara aceasta presiune, s-ar fi gasit oricand motive ca reformele sa fie amanate sau ca deficitul bugetar sa creasca semnificativ. Din aceasta perspectiva, anuntul facut de ministrul de finante reprezinta o veste buna pentru mediul economic, in conditiile in care scandalurile politice din ultima vreme au slabit puternic increderea investitorilor.

Un acord cu FMI reprezinta o garantie ca politica bugetara va urma directia din ultimii ani. Totodata, recunoaste implicit incapacitatea guvernelor de a promova o politica economica responsabila, fara un control strict din exterior.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus