Deteriorarea unor indicatori economici care afecteaza direct populatia, cum sunt cursul de schimb si indicele ROBOR, a incins spiritele intre economisti si politicieni. In timp ce primii spun ca aceste evolutii sunt consecintele unor politici iresponsabile, cei din urma acuza in principal BNR ca nu intervine pentru a stabiliza situatia.
Indicele ROBOR a intrat in atentia populatiei din cauza faptului ca dobanzile la creditele in lei sunt actualizate in functie de evolutia sa.
In aceste conditii, politicienii s-au gandit sa speculeze sensibilitatea romanilor fata de ROBOR (avand in vedere ca majorarea acestuia duce la cresterea ratelor pe care le au de platit la banca) si resentimentele fata de banci acumulate in timp, asa ca au impus o taxa pe activele bancare, care variaza in functie de ROBOR - cu cat indicele este mai mare, cu atat procentul aplicat pe activele bancilor creste (de la 0,1% daca media ROBOR la 3 si 6 luni pe ultimul trimestru depaseste 2%, pana la 0,5% daca media trece de 4%).
Stopeaza taxa pe active cresterea ROBOR?
Bancile au contestat atat modul in care a fost impusa taxa, cat si faptul ca este legata de acest indice, in conditiile in care, in opinia majoritatii economistilor, cresterea dobanzilor in piata monetara este generata de inflatie, aceasta din urma fiind consecinta politicilor macroeconomice deficitare.
Inclusiv Banca Nationala a Romaniei a intervenit in disputa si a contestat atat modul netransparent in care a fost adoptata taxa (catalogata drept “traznaie” aparuta peste noapte de guvernatorul Mugur Isarescu), cat si legarea taxei de un indice care este in mare masura influentat de politica guvernamentala. In aceste conditii, BNR a sustinut ca aplicarea taxei in actuala formula va avea un impact devastator asupra stabilitatii financiare.
Aplicarea taxei, odata cu celelalte masuri cuprinse in Ordonanta 114/2018, a determinat nervozitate in piata financiara interna, fapt care a dus la deprecierea accelerata a leului in fata euro. Mai mult, dobanzile au scazut doar temporar, pentru ca, in prima parte a lunii februarie sa revina pe crestere (ROBOR la 3 luni, luat in calcul la actualizarea dobanzilor pentru majoritatea creditelor in lei), ajungand pana la 3,17%.
Dezbateri in Parlament cu privire la dobanzi si curs
Pentru ca atat indicele ROBOR, cat si cursul de schimb se afla in atentia permanenta a opiniei publice, guvernantii au dat vina pe Banca Nationala pentru deteriorarea celor doi indicatori, iar reprezentantii Parlamentului au chemat conducerea BNR in comisiile de specialitate pentru a oferi lamuriri.
Senatorul Daniel Zamfir, cunoscut in special pentru seria de initiative legislative impotriva bancilor (darea in plata, plafonarea dobanzilor, limitarea valorii creantelor samd), a fost cel mai vocal in aceasta directie.
In acest context, conducerea BNR a dat curs solicitarii si s-a prezentat in fata parlamentarilor din comisiile de specialitate pentru a oferi explicatiile dorite, insa doar dupa ce a avut loc o intalnire a Comitetului National de Stabilitate Macroprudentiala, in care s-a convenit formarea unui grup de lucru, format din reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice si BNR, care sa analizeze impactul taxei asupra bancilor, a creditarii si a cresterii economice.
In cadrul dezbaterilor din Parlament, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a explicat ca, pentru a avea dobanzi mai reduse, trebuie mai intai scazute inflatia si deficitele - bugetar si de cont curent, masuri care cad in sarcina Guvernului.
Acesta a respins categoric acuzatiile de manipulare a indicilor ROBOR de catre banci, precizand ca acestia reprezinta o medie a dobanzilor la care bancile se imprumuta intre ele, iar o intelegere de tip cartelar in acest caz nu este posibila.
“ROBOR se formeaza pe o piata unde doar bancile participa si e normal ca intr-un final sa existe o intelegere intre vanzatori si cumparatori. Dar bancile sunt in acelasi timp si vanzatori si cumparatori, asa incat un cartel intre cel care vinde si cel care cumpara e imposibil”, a explicat Isarescu.
ROBOR-ul variaza intre 1,5% si 3,5%, deoarece rata de politica monetara este de 2,5%, iar coridorul simetric in care pot varia dobanzile este de plus/minus 1% fata de aceasta, a subliniat Guvernatorul BNR.
Pot fi “dezlegate” dobanzile de ROBOR?
Mugur Isarescu a mentionat in repetate randuri ca, daca acest ROBOR afecteaza atat de mult populatia, se poate renunta la aceasta referinta pentru calculul dobanzilor. Insa o plafonare artificiala a indicelui (la 2% asa cum sustin guvernantii ca s-a intentionat prin impunerea taxei) nu va face decat sa determine bancile sa impuna clientilor alte costuri care sa compenseze aceasta limitare fortata.
In ceea ce priveste legarea taxei pe active de nivelul ROBOR, guvernatorul BNR spune ca aceasta trebuie eliminata pentru ca reprezinta un “atac la independenta bancii centrale”. “Avem deja sesizari de la Banca Centrala Europeana si nu raspunde sau incalca Tratatul Unional. Si la asta nu avem incotro. Am solicitat in mod expres ministrului de Finante sa gaseasca o solutie. (...) Peste tot in Europa cand s-a facut (s-a impus taxa -n.r.) nu s-a facut legat de rata de politica monetara, ca pana la urma ROBOR-ul este o parte a politicii monetare", a spus Isarescu.
In plus, guvernatorul a solicitat exceptarea de la plata taxei a activelor constand in rezerve minime obligatorii ale bancilor (bani pe care bancile ii tin blocati la BNR), titluri de stat (imprumuturi acordate de banci statului) si credite Prima Casa.
In schimb, in urma audierilor din comisii, senatorul Daniel Zamfir, presedintele Comisiei economice din Senat, a declarat ca guvernatorul BNR i-a intarit convingerea ca banca centrala intervine in calcularea ROBOR.
"Eu cred ca a fost o discutie extrem de binevenita, mi-a intarit convingerea ca ceea ce eu credeam ca si politica a Bancii Nationale s-a adeverit. Am aflat in cursul audierilor ca Banca Nationala intervine telefonic ca ROBOR sa fie stabilit in cotele pe care le doreste Banca Nationala, am aflat ca se gandeste, se lucreaza acum la schimbarea acestui mecanism de calcul al ROBOR, intrucat ridica semne de intrebare felul in care acest ROBOR reflecta sau nu piata”, a afirmat Zamfir dupa audierea guvernatorului BNR.
Cum au evoluat dobanzile si cursul?
Indicele ROBOR la 3 luni, luat in calcul la actualizarea dobanzilor la creditele in lei, a urcat aproape de 3,4% in toamna anului trecut, dar ulterior a intrat pe un trend de scadere, odata cu reducerea inflatiei. La finalul anului, a aparut OUG 114 care a instituit taxa pe activele bancare (initial denumita taxa pe “lacomie”), iar indicele a continuat sa scada, insa nu din cauza taxei, spun economistii, dovada ca, de la jumatatea lunii ianuarie (cand scazuse sub 2,9% pe an) a revenit pe crestere pana la 3,17% in data de 15 februarie. Luni, 18 februarie, indicele a inregistrat o scadere usoara, pana la 3,14%.
La randul sau, cursul leu/euro a intrat pe un trend de crestere sustinuta in luna ianuarie, dupa adoptarea OUG 114, pana in jurul valorii de 4,74 lei/euro, de la aproximativ 4,65 lei/euro in toamna anului trecut.
Si in acest caz, reprezentantii BNR spun ca sunt doua cauze: impactul emotional al OUG 114, care a generat nervozitatea investitorilor, si nivelul ridicat al deficitului de cont curent, care anul trecut a urcat cu 57% fata de 2017, la aproape 9,5 miliarde de euro. Acesti bani sunt necesari pentru plata diferentei dintre importuri si exporturi si, pentru ca nu exista alte surse stabile de valuta care intra in tara (de genul investitiilor straine directe sau fondurilor europene), valuta necesara trebuie cumparata din piata, ceea ce determina deprecierea monedei nationale in raport cu euro.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
