Curtea de Conturi: Bancile, privilegiate de stat

Curtea de Conturi contrazice reprezentantii sistemului bancar care, de ani buni, sustin ca bancile nu au apelat la fonduri publice in perioada de criza. Poate nu au apelat, dar le-au primit, sub forma dobanzilor obtinute pentru imprumuturile acordate statului, piata pe care au avut exclusivitate.

Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, datoria publica guvernamentala interna a fost detinuta integral de sectorul bancar privat, in perioada 2012-2014, creandu-se, astfel, un cerc vicios intre datoria publica si consolidarea bancara.

"Apreciem ca, in calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populatiei si ale societatilor comerciale, bancile detin o pozitie privilegiata pe piata", noteaza Curtea de Conturi

CC: MFP a asigurat bancilor un venit sigur din active fara risc


Mai mult, institutia de stat spune ca ā€˛Ministerul Finantelor Publice (MFP) a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur si plasamente in active fara risc".

In aceste conditii, Curtea de Conturi recomanda MFP sa emita titluri de stat pentru populatie, in scopul largirii bazei de investitori, a sustinerii pietei titlurilor de stat si promovarii comportamentului de economisire pe termen lung.

Tilurile pentru populatie, cronica unui esec asteptat

Finantele au lansat anul trecut o oferta de titluri de stat pentru populatie, prin Bursa de Valori Bucuresti, insa aceasta a fost subscrisa doar in proportie de 65%, in ciuda asteptarilor autoritatilor.

Insa, desi la vremea respectiva, reprezentantii statului pareau a fi inteles care au fost motivele pentru care emisiunea nu a avut succes si au promis ca vor veni cu alte emisiuni mai accesibile, nu s-a mai intamplat nimic in aceasta directie.

"Din discutiile preliminare pe care le-am avut cu colegii de la minister, am identificat o serie de aspecte ce pot fi imbunatatite la viitoarele emsiuni precum o denominare mai mica, de 100 de lei, prelungirea maturitatii precum si revizuirea modalitatii de stabilire a dobanzii. Urmeaza o perioada de evaluare a acestei emisiuni pentru ca apoi sa revenim cu o strategie privind emsiunile viitoare destinate populatiei", declara secretarul de statul in Ministerul Finantelor, Enache Jiru, la acel moment.

Titlurile emise de stat pentru persoane fizice au avut o valoare nominala de 1.000 de lei, considerata mult prea mare, o maturitate de doi ani si o modalitate complicata de stabilire a dobanzii.

MFP trebuie sa atraga mai multi investiori nonbancari

In plus, Curtea de Conturi recomanda MFP extinderea bazei de investitori pe piata locala a titlurilor de stat si prin cresterea ponderii investitorilor nerezidenti si nonbancari.

Datoria publica a Romaniei a manifestat o tendinta de crestere continua, ajungand la o valoare de 295.579 milioane lei (65.947 milioane euro), la 31 decembrie 2014, fata de nivelul de 240.843 milioane lei (54.382 milioane euro), inregistrat la 31 decembrie 2012, se mai arata in raportul Curtii de Conturi, pe 2014.

Datoria publica a crescut cu cate 10% pe an in 2012 si 2013

"In anul 2013, cresterea inregistrata de datoria publica a fost de 10,92% fata de anul 2012, ajungand, in anul 2014, la 10,64% fata de anul 2013, fapt care a atras, in mod inevitabil, sporirea dobanzilor aferente, precum si a cheltuielilor publice totale", precizeaza raportul citat.

Institutia mai precizeaza ca, pentru mentinerea datoriei publice la un nivel rezonabil, este necesara accelerarea ritmului de crestere economica la un nivel mai ridicat fata de cel prezent si diminuarea deficitului bugetar.

Raportata la PIB, datoria publica a crescut de la 40,4% in anul 2012, la 41,9% in anul 2013, pentru ca in anul 2014 sa ajunga la 44,1%.

Mai mult, Curtea de Conturi mai arata ca in perioada 2012-2014, cresterea datoriei publice a depasit nevoia de finantare a deficitului.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus