Cum va actiona BNR impotriva majorarii de TVA?

Cresterea cotei de TVA de la 19% la 24% a facut ca preturile bunurilor de consum sa urce instantaneu de la 1 iulie. BNR a dat de inteles ca nu va incerca sa lupte impotriva majorarii imediate a preturilor, dar va interveni pentru a limita efectele de runda a doua. Ce inseamna acest lucru?

Aplicarea unei cotei de TVA de 24% in loc de 19% face ca preturile sa creasca automat cu 4,2%, in cazul in care comerciantii transmit integral asupra clientilor povara fiscala. Amplitudinea ar putea sa fie insa usor limitata de faptul ca economia se afla inca in recesiune, iar cererea de consum este destul de scazuta.

Prin urmare, este posibil ca anumite companii sa-si asume o parte din majorarea de TVA, prin diminuarea marjei de profit, cu scopul de a-si conserva vanzarile.

Ungaria s-a aflat in aceeasi situatie

Ungaria a trecut acum un an printr-o experienta similara. De la 1 iulie 2009, guvernul maghiar a decis sa majoreze cota de TVA tot cu 5 puncte procentuale (de la 20% la 25%). Drept urmare, preturile au crescut in luna in care s-a majorat TVA cu 1,3%, potrivit bancii centrale a Ungariei. Asa cum s-a observat, cresterea taxelor a fost transmisa doar partial in preturile bunurilor de consum.



Ulterior, insa, inflatia a continuat sa creasca. In termeni anuali, a urcat de la 5,1% (in luna majorarii taxelor) pana la 6,4% in ianuarie 2010. Cresterile ulterioare ale preturile  - care apar dupa efectul imediat al majorarii de TVA – sunt numite efecte de runda a doua. Acestea pot sa apara si la noi, iar
BNR va incerca sa le contracareze.

Prin urmare, simpla crestere a preturilor din cauza TVA nu va impune o actiune din partea BNR, cum ar fi majorarea dobanzii. Daca insa cresterea taxelor va impulsiona noi majorari de preturi, atunci probabil ca politica monetara va deveni mai restrictiva.

Efecte in lant

Preturile s-ar putea majora ulterior indirect daca firmele vor cauta sa compenseze cresterea costurilor prin majorarea preturilor, conducand la o reactie in lant. Sau sindicatele ar putea cere noi majorari salariale pentru a compensa scaderea puterii de cumparare. Acest lucru ar creste costurile companiilor, ce se vor regasi mai tarziu in preturi mai inalte.

Un alt efect ar consta in deteriorarea anticipatiilor inflationiste. Daca agentii economici se asteapta ca preturile sa creasca la nivelul economiei, ei vor fi tentati sa majoreze automat propriile preturi.

Efectele de runda a doua sunt, in special, mai puternice atunci cand se creeaza fluctuatii mari ale preturilor intr-un interval foarte scurt. Experienta internationala arata ca de multe ori, in cazul majorarii de TVA, o parte din preturi se ajusteaza cu anticipatie, pana la cresterea efectiva a taxelor. In acest fel, se evita formarea unor fluctuatii mari ale preturilor intr-un interval scurt, limitand efectele de runda a doua.

Cum la noi, anuntul privind majorarea cotei de TVA a venit cu foarte putin timp inainte de implementare, fara sa existe o perioada de acomodare, riscul unor efecte de runda a doua mai intense nu este de neglijat.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus