Ultima licitatie organizata la sfarsitul saptamanii trecute pentru titluri de stat in euro a fost suprasubscrisa de banci la un randament mediu negativ de -0,04%. De ce ar accepta bancile mai putini bani decat au plasat?
Ministerul Finantelor a vandut in final obligatiuni de stat in euro in valoare de 176 milioane euro, desi isi propusese sa atraga prin prospect doar 100 milioane euro.
Obligatiunile sunt scadente la finalul lui 2023 si poarta un cupon de 1% pe an, iar bancile au fost dispuse sa plateasca 102,37% din valoarea nominala a titlurilor, deci vor primi in final mai putin decat au depus. Cererea a depasit 300 milioane euro si asa se explica partial si randamentul negativ obtinut in final.
La lei, generozitatea bancilor inceteaza
De remarcat ca la imprumuturile in lei situatia se schimba, se aduna deseori sume sub valoarea din prospect si la dobanzi mai mari.
De exemplu, la inceputul lunii trecute, in iulie, Ministerul Finantelor a imprumutat 648 de milioane de lei din piata interna, la dobanzi in crestere si sub prospectele anuntate.
Titlurile cu scadenta in ianuarie 2028 au atras oferte de 434 de milioane de lei la un prospect de 400 de milioane de lei iar randamentul mediu a fost de 3,08%, in crestere de la 3% la licitatia anterioara.
Certificatele la 7 luni au adus 352 milioane lei, sub valoarea de prospect de 400 milioane lei, la dobanzi de 1,78% (cu 0,06 puncte procentuale peste licitatia anterioara, din iunie).
Cum se explica diferentele de randament dintre titlurile in lei si cele in euro?
Faptul ca bancile locale vor dobanzi mai mari pentru titlurile de stat in lei se explica prin evolutia ascendenta a inflatiei, prognoza de peste 5% pe finalul anului nelasand locul la concesii prea mari.
Din acest motiv statul a reusit sa se imprumute mai usor din pietele externe (peste 7 miliarde echivalent euro in acest an) unde dobanzile sunt apropiate de zero, iar banii baltesc multumita politicii relaxate a bancilor centrale mari.
De ce ar accepta atunci bancile sa ia mai putini bani in euro decat au depus la Ministerul Finantelor? O posibila explicatie ar fi cererea redusa pentru creditele in euro (cum dobanzile sunt foarte mici in zona euro directia pe termen mediu nu poate fi decat in sus si putini vor sa se confrunte cu asa ceva) si, poate, speranta ca la scadenta titlurilor de stat in euro acestea vor valora mai mult in lei desi au randament negativ in euro.
Asta deoarece dezechilibrele pe partea contului curent si a balantei comerciale tot urca, iar cine pariaza pe euro in dauna leului are destul de multe argumente.
Deponentii se confrunta cu experiente similare
Cum mai multe banci mari ofera in acest moment dobanzi zero sau foarte apropiate de acest prag la depozitele la termen in euro ale populatiei, putem spune ca randamentele negative nu sunt o noutate daca luam in considerare faptul ca exista, dupa caz, comisioane la conversia valutara, la depuneri si la retrageri in afara scadentei, la transferurile in alte conturi la alte banci, etc.
Astfel incat, chiar daca dobanda e zero, e greu de evitat cel putin un comision din cele enumerate mai sus iar in final randamentul unui plasament in euro la bancile romanesti poate fi negativ.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
