Educatia financiara digitala a fost una dintre temele unui sondaj OECD/INFE privind alfabetizarea financiara publicat in acest an si la care a participat si Romania, iar rezultatele sunt interesante.
Potrivit definitiei sublliniate de autorii studiului, educatia financiara digitala este o combinatie de cunostinte, abilitati, atitudini si comportamente necesare pentru ca persoanele fizice sa cunoasca si sa utilizeze in siguranta serviciile financiare digitale si tehnologiile digitale pentru a contribui la bunastarea lor financiara.
Educatia financiara digitala este un domeniu specific al alfabetizarii financiare generale, iar constatarile raportului arata ca multi adulti nu au cunostinte si abilitati suficiente pentru a utiliza produsele si serviciile digitale in siguranta.
Punctajele obtinute au fost mai degraba modeste
Scorul mediu al gradului de alfabetizarea financiara digitala in toate tarile participante a fost de 53 din 100 de puncte (55 din 100 in tarile OCDE) iar in medie, in toate tarile si economiile participante, doar 29% dintre adulti ating obiectivul unui scor minim de cel putin 70 de puncte din 100 (34% la nivelul OCDE).
Nivelurile de alfabetizare financiara digitala sunt semnificativ mai ridicate in randul adultilor care au un nivel mai ridicat de venituri si un nivel superior de educatie.
Pentru Romania, doar 18% dintre participanti au avut un scor de minim 70 de puncte, rezultat sub Polonia (22%), Iordania si Croatia (21%), Suedia (28%), Arabia Saudita (30%), Uruguay (31%), Peru (32%), Grecia (38%), Chile (41%), Franta (40%), Estonia (41%), Germania (42%), etc.
Rezultatele noastre au fost comparabile cu cele ale Ungariei, Letoniei, Lituaniei si Paraguayului si peste cele din Albania si Indonezia.
Cum au sunat intrebarile?
Respondentii au fost invitati sa raspunda cu adevarat sau fals la 10 afirmatii prezentate de autorii studiului. Iata-le mai jos:
1.Un contract financiar digital necesita semnatura pe un suport de hartie pentru a fi considerat valid?
2. Criptomonedele sunt mijloace legale de plata precum bancnotele si monedele?
3. Datele personale pe care le distribui public online pot fi utilizate pentru transmiterea unor oferte comerciale si financiare personalizate?
4. Impartasesc parolele si PIN-urile folosite cu rudele si cunostintele?
5.Inainte de a cumpara un produs financiar online verific daca este autorizat comerciantul in tara mea?
6. Impartasesc online date despre situatia mea financiara?
7. Schimb periodic parola pentru site-urile pe care le folosesc uzual pentru a face shopping online si tranzactii financiare?
8. Cred ca este sigur sa faci shopping online din retele de wifi publice?
9. Este important sa fii atent la problemele legate de securitatea unui website inainte de a face tranzactii prin intermediul sau?
10. Nu este important sa citesti termenii si conditiile prezentate de comerciant inainte de a face o tranzactie online?
Sa mai spunem ca in tarile si economiile participante, 15% dintre adulti au raportat ca au fost victima a cel putin unui tip de fraude financiare sau escrocherii (phishing, escrocherii care implica informatii personale, escrocherii cu investitii si tranzactii neautorizate sau nerecunoscute, etc).
In plus, aproximativ doi adulti din trei dintre cei care au fost victimele uneia dintre aceste tipuri de fraude sau escrocherii financiare nu ajung la scorul minim-tinta de alfabetizare financiara.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
