Scaderea accentuata a inflatiei raportata recent se explica prin iesirea din statistica a varfului din aprilie 2022, dar si a reducerii preturilor la energie din ultima perioada.
BNR a actualizat prognoza pentru inflatie, iar la sfarsitul lunii iunie 2024 am putea avea, conform estimarilor institutiei, o inflatie de numai 5,2% (plus/minus 2,2 puncte procentuale), in timp ce pentru finalul anului viitor estimarea este de 3,9% +/-2,4 pp.
Inflatia anualizata a facut de altfel un salt spectaculos in jos si la ultima raportare, cand inflatia lunii aprilie 2023 a scazut la 11,2% de la 14,5% cat fusese raportarea pentru luna martie.
In conditiile in care inflatia lunara in aprilie 2022 fusese de 3,7%, deci baza de raportare era din start foarte sus, calculul pentru intervalul aprilie 2022-aprilie 2023 a beneficiat de eliminarea influentei preturilor din luna aprilie anul trecut, o luna in care energia electrica crescuse cu 28% fata de martie 2022, iar pretul gazelor cu 26%.
Nu vom mai vedea astfel de salturi lunare spectaculoase in viitor, pentru ca nu mai sunt luni in urma cu o contributie la fel de mare la cresterea preturilor precum aprilie 2022 si care, odata influenta lor depasita, sa genereze efecte precum cel consemnat la ultima raportare a Instititutului National de Statistica.
Am putea avea totusi o inflatie de numai 5% peste un an?
Este posibil dar nu obligatoriu. Sa nu uitam ca tintirea inflatiei reprezinta si un mecanism de influentare a politicii de preturi din economie si nu are intotdeauna o analiza batuta in cuie in spate care, oricum, ar putea fi infirmata de evolutiile neasteptate din economie (o iarna foarte rece, contrara modelului din ultimii ani, ar duce de pilda la reinflamarea preturilor la gaze si, implicit, la energia electrica).
De altfel, la debutul procesului inflationist, bancile centrale mari din lume se intreceau in declaratii potrivit carora asistam la un fenomen tranzitoriu, care nu ar trebui sa sperie prea mult, iar la cateva luni dupa aceste declaratii linistitoare debuta inasprirea politicii monetare (in SUA, Ungaria, etc, Romania fiind printre ultimele tari care au demarat cresterea dobanzilor)
Pe ce se bazeaza acum dezinflatia?
In vara anului trecut pretul energiei electrice ajunsese pana la 3.000 lei/MWh, iar acum este in jur de 500-600 lei/MWh.
O evolutie consemnata de altfel peste tot in Europa, pe energyineu.com harta preturilor afisand culoarea verde in diferite nuante (preturi intre 50-150 euro/MWh).
O traiectorie similara a avut-o pretul gazelor, la hubul din Amsterdam varful fusese atins in vara anului trecut, cu maxime apropiata de 300 euro/MWh in vreme ce in acest moment pretul este de 32 euro pentru gazul cu livrare in iunie 2023.
La BRM, in piata pentru ziua urmatoare avem o cotatie de 165 lei/MWh.
Cum preturile energiei se regasesc in ponderi diferite si in componenta altor preturi din economie, scaderea preturilor la energie se resimte si in celelalte preturi, desi transmiterea nu este instantanee (daca se confrunta cu scaderi ale volumelor de vanzari, companiile vor amana ajustarea preturilor proportional cu fotografia preturilor la energie din facturi, preferand sa mearga o perioada cu marje de profit mai mari pentru a compensa vanzarile mai mici).
Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile iarna viitoare din perspectiva refacerii stocurilor (procesul incepe din vara) si al temperatorilor medii (faptul ca avem deja o primavara rece nu e de natura sa inspire optimism).
Titlurile de stat isi reduc randamentele
Noua emisiune Tezaur care a debutat din 15 mai propune dobanzi de 6,5% la un an si 7,5% la 3 ani.
Avand in vedere ca inflatia s-a redus cu mai bine de 3 puncte procentuale la ultima raportare, de la 14,5% la 11,2%, randamentele titlurilor de stat au inregistrat corectii minore de la reperele stabilite la emisiunea din apriie (6,7% la un an, 7,3% la 2 ani si 7,7% la 3 ani).
Practic vorbim de o scadere cu 0,2 puncte procentuale fata de precedenta emisiune o evolutie explicata de Ministerul Finantelor prin mecanismul dupa care se ghiseaza cand isi face oferta pentru titlurile de stat pentru populatie-se iau in calcul costurile de refinantare din piata interbancara si se adauga o prima de pana la un punct procentual.
Cei care vor sa beneficieze in continuare de dobanzi bune la plasamentele in lei pot alege titlurile de stat cu scadente mai lungi (daca au incredere ca tintele BNR se vor confirma) sau depozitele bancare la termen la bancile care se plaseaza inca peste dobanzile oferite de Trezorerie (dar care ar putea ajusta la randul lor oferta in perioada urmatoare).
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
