Nimeni nu contesta ideea de a strange bani albi pentru zilele negre sau de a pune economiile la treaba cu un randament mai bun decat la banca, dar nu sunt foarte multi cei care stiu cand este cel mai bun moment sa te concentrezi pe fiecare dintre cele doua optiuni.
In materie de economisire, regula de aur este sa poti pune deoparte mai mult decat cheltuielile lunare. Cat de mult? Aici depinde de veniturile si obiceiurile de consum ale fiecaruia, dar si de randamentul economisirii.
Dobanzile real pozitive, cheia pentru economisire
Cand dobanzile la banca sunt real pozitive, adica peste inflatie, a pune bani deoparte primeste un imbold suplimentar, averea noastra va spori in acest mod.
Cand dobanzile sunt mai mici decat inflatia, economisirea are o problema, pentru ca o parte din sumele astfel salvate vor fi diluate prin cresterea preturilor.
In aceasta situatie, va trebui sa cautam scadentele depozitelor unde decalajul fata de inflatie sa fie cat mai mic, fara sa ne asumam insa plasamente pe termene foarte lungi pentru ca raportul de forte se poate schimba la un moment dat.
Cu alte cuvinte, nu economisim in depozite cu scadenta la o luna cand inflatia depaseste dobanda oferita de banca, dar nici nu ne blocam bani pentru 3 ani sau mai mult daca dobanda este real negativa, iar perspectivele sunt de a se mari acest decalaj.
Sunt insa situatii in care se recomanda plasarea banilor pe termen lung, pentru a profita de faptul ca dobanzile sunt fixe pana la scadenta, si asta in contextul in care anticipam o schimbare de trend in ceea ce priveste preturile, cu alte cuvinte scaderea inflatiei pe termen mediu.
Atunci ar fi indicat sa avem depozite sau titluri de stat cu scadenta de 3 sau 5 ani pentru ca vom profita pe termen lung de dobanzile mari la care acestea au fost constituite sau cumparate, iar la un moment dat dobanzile vor fi semnificativ peste inflatie.
Atat depozitele cat si titlurile de stat ofera cea mai mare siguranta, fiind garantate in limita a 100.000 euro per deponent per banca in cazul depozitelor la termen si avand acoperirea statului in cazul certificatelor de trezorerie, deci riscurile la care se expun cei care le achizitioneaza sunt minime.
Cand e cel mai bun moment pentru investitii?
Spre deosebire de depozite, unde dinamica inflatiei e mai usor de intuit si deci comparatia intre randamentele oferite mai la indemana, in materie de investitii pe termen scurt reperul care trebuie luat in calcul este pozitionarea in cadrul ciclului economic.
Suntem la inceputul unui ciclu de crestere, cu dobanzi in scadere si preturi mici ale activelor sau, dimpotriva, la inceputul unui ciclu de corectie, cu dobanzi in crestere, preturi mari ale activelor si pesimism dominant in media (atentie, de multe ori la finalul unui ciclu de crestere optimismul mesajelor este debordant)?
In functie de raspunsul la aceasta intrebare putem aloca o parte mai mare din economiii spre instrumente cu venit fix (depozite, titluri de stat, obligatiuni) sau spre actiuni, fonduri mutuale, active cu grad mai mare de risc.
Atentie, atmosfera din piata nu este cel mai bun seismograf, dimpotriva! Cand preturile sunt deja mari, iar cresterile dureaza de ceva vreme, vei auzi ca e foarte cool sa investesti, iar cand preturile au ajuns foarte jos vor predomina povestile despre esecuri spectaculoase.
Daca pe termen scurt, alegerea momentului optim tine de cateva repere macroeconomice si corporative, pe termen mediu si lung investitiile au sanse considerabile sa depaseasca plasamentele monetare, cel putin asa demonstreaza experienta ultimelor generatii, astfel incat alegerea celui mai bun moment de intrare isi pierde din importanta.
In ce investim?
Actiunile reprezinta cea mai atractiva alternativa la depozite, dar sa nu uitam ca nu toata lumea are stomac pentru a suporta oscilatiile preturilor si nici cunostinte de economie pentru a analiza companii si bilanturi.
Poti avea surpriza sa ai in portofoliu actiuni care merg mult mai slab decat piata si asta in perioada de crestere identificata corect din perspectiva ciclului economic.
Cel mai bun sfat pentru incepatori este sa se limiteze la fondurile mutuale care au portofolii potrivite cu profilul lor de risc (fie exclusiv actiuni, fie o combinatie actiuni-obligatiuni).
In aceste cazuri, diversificarea functioneaza ca o ancora de stabilitate, un fond de actiuni va avea mult mai multe titluri in portofoliu decat isi permite sa monitorizeze un investitor individual.
Similar, un ETF pe indicii bursieri (cumperi actiunile unui astfel de fond, listate la bursa, care se comporta ca un fond mutual care replica componenta indicilor pastrand ponderea fiecarei companii) va oferi mai multa protectie decat un portofoliu individual.
Investitiile imobiliare nu sunt pentru toata lumea, pentru ca implica resurse considerabile si variabile care pot scapa de sub control (analiza cererii din zona, a dinamicii fortei de munca-pentru dezvoltatori, etc, evolutia dobanzilor bancare) pe termen mediu si lung.
Eventual, se poate paria pe actiunile unor dezvoltatori, cu marele avantaj ca in acest mod dezinvestirea e incomparabil mai rapida.
Activele de mare risc, precum pariurile pe evolutia criptomonedelor sau pe paritatile dintre valute sau alte active (asa numitele CFD-uri, contracte pe diferenta de curs) la mare moda in ultimul an presupun o doza apreciabila de risc dovada ca marea majoritate a celor care folosesc CFD-urile sunt in pierdere, neobtinand nici macar randamentul datului cu banul.
O astfel de speculatie nu se recomanda decat cu banii de care fiecare se poate lipsi si, evident, doar in functie de ciclurile de care vorbeam mai sus.
Mai are sens in acest context un pariu pe bitcoin dupa sutele si miile de procente (in functie de baza de raportare) cu care a crescut in ultima vreme? Cel mai probabil, nu, in special pentru cei care nu sunt investitori experimentati, care sa urmareasca cu atentie si in permanenta pietele, si care sa reactioneze imediat la schimbarile de trend care apar.
