Știrile despre victime ale fraudelor online, care au rămas cu conturile goale după ce au fost înșelate prin diverse metode, devin tot mai dese. Este o realitate de care e bine să nu fugim cu argumentul „mie nu poate să mi se întâmple”. Experți în securitate bancară spun că practic oricine poate să cadă pradăunei înșelătorii, indiferent cât de multe metode de fraudă cunoaște, pentru că succesul acestora se bazează nu pe nivelul de cunoștințe al victimei, ci pe vulnerabilitatea ei. Și aproape întotdeaună există un punct slab, care poate fi exploatat de fraudator.
Am întocmit mai jos, împreună cu Cristian Dumitrescu și Denis Bunda, manageri de securitate la BCR, un Top 3 al celor mai frecvent folosite metode de fraudă online, după „rata lor de succes”, adică după eficiența cu care reușesc să convingă victimele să-și dea banii unor necunoscuți.
1. Metoda cu platforma de investiții
Cele mai răspândite fraude online sunt cele cu platformele investiții, propagate în general pe rețelele de socializare, în special TikTok, dar în trecut și pe Facebook, arată Denis Bunda, manager de securitate la BCR.
Cum funcționează
Pe rețelele sociale apar diverse reclame la investiții care promit câștiguri ușoare și rapide, prin care victimele sunt invitate să se înscrie pe un site (ex: acțiuni la companii de tipul Hidroelectrica sau chiar firme despre care se anunță în mod fals că devin publice).
Victima se înscrie la un „broker” care o sună apoi să-i configureze contul pentru a cumpăra acele acțiuni.
„Aceste fraude se adresează mai ales celor care nu sunt familiarizați cu investițiile și apelează la un «broker», care de fapt este un fraudator”, spune Denis Bunda.
El a dat un exemplu care poate părea greu de crezut, dar care a făcut victime: oameni care au fost invitați să se înscrie pe un site unde se puteau închiria vaci (!).
„Fără nicio glumă, cineva s-a înscris pentru a investi în așa ceva. Care era schema: închiriai o vacă sau mai multe vaci și vaca/vacile respective produceau garantat o anumită sumă de bani. Cu cât investeai mai mult, cu atât suma de bani pe care ți se promitea că o vei primi după 30 de zile era mai mare. Suma maximă de investit era undeva la 1.000 de lei. Am înțeles că au fost oameni care au făcut chestia asta, care s-au gândit că «de ce să-mi fac eu o fermă, să cresc vaca și să-mi bat capul cu tot ceea ce înseamnă, când pot să închiriez vaca altcuiva și să primesc o cotă-parte din profit». Exact ca o acțiune normală”, spune Denis Bunda.
La 1.000 de lei investiți, era promisiunea că în 30 de zile victima urma să primească 3.780 de lei, o sumă care să nu fie rotundă, tocmai pentru a nu atrage nicio suspiciune.
Mai departe, schema avea două posibile dezvoltări: ori victima era contactată de cineva să-i ceară datele bancare cu care să se logheze în contul ei, pe care îl golea, ori îi dădea un link de plată unde victima trimitea banii de bună voie, pe un site care semăna foarte mult cu o fermă de vaci care chiar există.
Peste 30 de zile, când victima urma să-și retragă banii și profitul, constata că a fost înșelată.
Metoda funcționează în avantajul fraudatorilor, care profită de marja de 30 de zile pe care le au la dispoziție până când înșelăciunea să fie raportată și au timp destul să-și piardă urmele.
2. Metoda broker-ului care îți prezintă „o ofertă de nerefuzat”
O altă variantă de înșelăciune este cu „brokerii”, care sună din partea unor firme, bănci cu oferte de investiții.
Conving victima să le dea acces în contul ei din aplicația de pe telefon, pentru a face anumite setări că să poată cumpăra acțiuni.
Victima oferă accesul, „brokerul” intră în contul bancar al victimei și începe să-i transfere banii din cont (sub protecția unui „ecran negru ”pe care îl instalează, pentru ca victima să nu poată vedea ce se întâmplă).
Dacă victima este destul de naivă, atacatorul face și un credit pe numele ei – operațiune care merge repede, pentru că în general se poate face din aplicația din telefon, mai arată Denis Bunda.
Pentru că această metodă a devenit destul de folosită, unele bănci blochează astfel de tranzacții: când detectează că este activă o astfel de aplicație, banca blochează tranzacția, iar plata se face doar dacă titularul contului contactează banca în call center sau vine la sediu. Acolo află că este victima unei înșelătorii.
Dar, chiar dacă cei mai mulți oameni sunt convinși că au fost victima unei fraude, există unii care se lasă păcăliți în continuare și insistă să le fie aprobată tranzacția.
„Unii au vrut să meargă mai departe, din păcate, și au dat o declarație pe proprie răspundere că știu ce fac. Ulterior au venit la noi că au pierdut banii”, potrivit lui Denis Bunda.
El a făcut trimitere la cazul unei femei care a fost victima unui „lover boy” din Spania, căruia i-a trimis 25.000 de euro, în ciuda avertismentelor băncii, până când s-a convins că a fost înșelată.
3. Metoda „actualizarea datelor”
O a treia metodă de înșelăciune care, din păcate, face multe victime, este când victima e sunată de așa-ziși angajați ai băncii („phone spoofing”), cu pretextul actualizării datelor personale.
„Îi spune că vă blocăm contul dacă nu facem actualizarea de date”, explică Denis Bunda mecanismul înșelăciunii.
De frică să nu se trezească cu conturile blocate, victima preferă să-i dea acces atacatorului în aplicație bancară, pentru a verifica chipurile dacă s-au actualizat datele personale.
În acest fel, fraudatorul intră în aplicația bancară a victimei și face tranzacții cu banii ei, care trebuie confirmate de titular cu PIN sau amprentă. Culmea, fraudatorul convinge victima că nu sunt tranzacții reale, ci doar simulări în procesul de actualizare a datelor, pentru a verifica dacă aplicația cu datele actualizate funcționează cum trebuie.
„Apoi victima se duce la magazin să cumpere ceva și află că nu mai are niciun ban în cont. Se întâmplă, din păcate”, mai spune Denis Bunda.
Ce poate face victima
Dacă victima își dă totuși seama că a fost înșelată, poate suna repede la bancă și atunci „începe o cursă contratimp pentru a bloca tranzacția”, arată Cristian Dumitrescu.
În unele cazuri însă, tot fraudatorul ia inițiativa și sună din nou victima, de pe alt număr, spunând că este de la bancă sau de la poliție și a văzut o tentativă de fraudă. Fraudatorul îi cere victimei datele să se conecteze chipurile pentru a stopa frauda, dar, în realitate, fură și restul de bani.
În situația în care victima realizează că a fost înșelată, are două opțiuni.
1. Să raporteze frauda la poliție, care deschide un dosar și începe investigarea cazului.
2. Să sune la bancă, preferabil din aplicație, pentru că merge mai repede.
„Colegii de la «Fraudă» primesc această notificare și, dacă este în timp util și banii nu au fost încă procesați complet, mai apucă să blocheze tranzacția. Dacă este prea târziu, încearcă să sesizeze banca emitentă să nu trimită mai departe banii sau să îi blocheze. Dacă au trecut prin zece conturi între timp, nu prea mai sunt șanse să oprească ceva colegii, trebuie sesizată poliția să dea de fraudator”, mai spune Cristian Dumitrescu.
Tot el arată că „cea mai bună soluție rămâne prevenția. Toate băncile au mesaje că banca nu cere date personale. Cred că în ultimele luni am dat cinci astfel de mesaje”.
Cristian Dumitrescu recomandă un filtru de verificare celor care sunt sunați cu oferte de investiții cu câștiguri fabuloase: „Dacă e prea frumos ca să fie adevărat, nu e adevărat. Cea mai bună prevenție e bunul simț”.
„Să nu ne lăsăm pradă emoțiilor de moment, dacă ne sună banca sau poliția să ne dăm datele că se întâmplă ceva. Sau dacă primim un mail. Cel mai bine e să sunăm noi înapoi la bancă. Și banca o să spună cu nu a fost cazul”, explică el.
O altă metodă de prevenție este următoarea: „Stai pe spate un pic, numără până la 10. După aceea, te gândești un pic, tragi aer în piept și iei decizii. Nu reacționa la impuls. Toate fraudele se bazează pe un impuls: de urgență, de frică, de curiozitate, că pot să am un beneficiu – toate sunt impulsuri”, explică Denis Bunda, care avertizează că oricine poate deveni victima unei înșelătorii.
Caz concret: „Am fost victima unei fraude pusă în scenă cu o finețe greu de imaginat”
Vă prezentăm în continuare cazul real al unei victime a unei înșelătorii de tip „phone spoofing” (fraudatorul se prezintă în mod fals ca fiind reprezentant al unei entități oficiale – bancă, poliție etc.). Victima însăși explică mecanismul, punctul slab care a determinat-o să pice pradă înșelăciunii, întărind argumentele managerilor de securitate, că nimeni nu este 100% protejat în fața unui astfel de atac. Din motive lesne de înțeles, vom proteja identitatea victimei. Relatarea îi aparține.
„Am fost victima unei fraude de tip «phone spoofing», pusă în scenă cu o finețe greu de imaginat. Am fost apelată de pe un număr al unui presupus operator al băncii Unicredit Bank, unde o persoană m-a anunțat că a fost înregistrată o solicitare de credit pe numele meu. Conversația a fost logică, coerentă și extrem de convingătoare, anunțându-mă că datele mele au fost compromise.
A urmat un transfer telefonic rapid către o persoană care s-a prezentat ca fiind comisar șef de poliție IPJ Gorj, apoi către un pretins reprezentant BNR care mi-a spus că în aplicația băncii mele a fost înregistrată o conectare din altă localitate decât cea în care mă aflu. O localitate unde se află majoritatea colegilor mei de la locul de muncă. Fiecare apel a fost executat impecabil, cu pretinderea că este înregistrat, cu un ton oficial, profesional, cu un discurs adaptat situației.
Mi s-a spus că, pentru a mă proteja, trebuie să colaborez urgent. Persoana de la «BNR» a pretins că a verificat posibilitatea limitării de creditare la ANAF care a fost de 90% pentru a nu putea să mai solicite cineva în numele meu un credit. Apoi, mi s-a solicitat să iau un credit din aplicația băncii unde am cardul de salariul pentru a testa această limită de creditare. Mi s-a comunicat că dacă voi avea nevoie de un credit pe viitor va trebui să sun la departamentul de securitate BNR pentru a debloca această limită de creditare.
Am solicitat creditul, s-a aprobat, am modificat limita de retragere de la ATM. Apoi, pretinsa persoană de la BNR mi-a solicitat imagini cu kilometrajul mașinii pentru a putea deconta banii consumați la încheierea «procesului». Apoi mi-a spus să comunic când voi intra și ieși din bancă, ca să se poată verifica pe camere. Persoana respectivă de la «BNR» a rămas cu mine în apel de la început și până la final. Apoi mi-a solicitat imagini cu chitanțele.
După ce am retras suma creditului, mi s-a solicitat să o depun la un bancomat partener de criptomonede. Mi s-a spus sa aștept să se deschidă o «celulă», un site unde mi s-a oferit o parolă și un username, apoi mi s-a solicitat să schimb parola pentru a observa actualizarea pe măsura ce voi depune suma creditului la bancomat. După ce am depus suma, mi s-au cerut imagini cu chitanțele de la bancomat și cu banii rămași pentru a verifica seria banilor.
Nu mi s-au cerut date personale. Mi se spunea în permanență să nu comunic datele cu caracter personal în mod verbal, totul fiind foarte autentic. Pe fundal, se auzeau persoane care păreau să rezolve aceleași probleme precum pretinsa doamnă de la «BNR». Am introdus datele necesare doar în aplicația băncii de unde am luat creditul.
Toate acestea au fost realizate într-o stare de vulnerabilitate extremă, la nici două luni după ce am pierdut un membru al familiei. În perioada de doliu, capacitatea noastră de a lua decizii logice și de a analiza pericole scade drastic. Escrocii știu asta. Și se pare că au informații despre persoanele aflate în astfel de momente – eu, dar cu siguranță și alte persoane păgubite, am trecut prin evenimente similare în ultimele luni.”
