Vin sărbătorile și, odată cu ele, vine și agitația pregătirilor, cumpărăturilor, cadourilor. E o perioadă provocatoare, cu o linie subțire de demarcație între sărbători fericite și sărbători ruinate. Pentru că, sub presiunea dorinței de a mulțumi pe toată lumea, există riscul să pierdem controlul cheltuielilor și să ne trezim că, pentru câteva zile de fericire, ne-am „amanetat” câteva luni din viață.
Am stat de vorbă cu Claudia Oprescu, profesor de educație financiară la BCR, unde predă un curs destinat shopping-ului compulsiv, care ne-a oferit câteva sfaturi despre cum să ne planificăm cheltuielile și să ținem în frâu ispitele, astfel încât amintirea sărbătorilor de iarnă să rămână frumoasă și peste câteva luni sau un an.
Miza sărbătorilor este evidentă, chiar dacă nu o conștientizăm. Claudia Oprescu arată că, în luna decembrie, ponderea cumpărăturilor în bugetul personal crește cu 20-30% față de lunile anterioare.
Pe ce se duc acești bani? Evident, pe pregătirea meselor de sărbători, pe cadouri pentru familie și apropiați. Și atunci apare la fel de evident și necesitatea de a ține sub control aceste cheltuieli, de a face un plan pentru gestionarea lor.
1. Stabiliți un buget pe categorii de cumpărături
„Nu mă duc la cumpărături și m-apuc direct să cumpăr lucruri. Decid câți bani dau pe mâncare, câți bani dau pe decorațiuni, câți bani vreau să dau pe cadouri – câte cadouri cumpăr, pentru câte persoane?”, spune Claudia Oprescu, precizând că astfel scad șansele să cumpărați lucruri de care nu aveți nevoie.
Stabiliți suma de bani alocată pentru sărbători și împărțiți-o pe categorii: pentru cadouri – 30%, pentru mâncare – 40% etc. Așa vă puteți da seama dacă bugetul alocat este realist.
2. Nu uitați să economisiți
De fapt, acesta ar trebui să fie primul pas în planificarea oricărui buget de cheltuieli: nu uitați să puneți deoparte o sumă pentru economisire. Chiar dacă e mai mică în decembrie, când cresc alte cheltuieli – 50 de lei, 100 de lei, oricât de puțin.
„N-o să putem respecta regula 50-30-20 de sărbători (50% - cheltuieli de trai, 30% - cheltuieli de plăcere/relaxare, 20% - economisire), dar totuși să punem deoparte, indiferent cât de puțin”, recomandă Claudia Oprescu.
3. Mâncarea – se cheltuie mult, se risipește mult
Stabiliți numărul de invitați pentru masa de sărbători și (eventual) cu ce contribuie și ceilalți.
Stabiliți meniul (cu preferințele fiecăruia, dacă este cazul) și astfel puteți estima cantitățile de alimente pe care trebuie să le cumpărați și costurile. În plus, această metodă de calcul reduce risipa, statisticile arătând că românii sunt campioni la acest capitol.
Gătiți astfel încât surplusul de mâncare să poată fi „reutilizat”: friptura rece se poate adăuga la o salată, legumele rămase – la o ciorbă etc. Toate aceste mici trucuri contribuie tot la evitarea risipei, mai spune Claudia Oprescu.
4. Cadouri
Se folosește tot o regulă de tipul 50-30-20, dar în mod diferit.
„Din bugetul de cadouri pe care îl stabilim, jumătate merge la familie și apropiați, 30% pentru cunoștințe, colegi, prieteni, 20% pentru donații și pentru voi”, afirmă Claudia Oprescu.
Tot ea spune că scopul cadourilor nu este să fie scumpe, ci să îi bucure pe cei cărora le sunt destinate.
Asta înseamnă că ele pot avea valoare sentimentală sau valoare utilă, dar nu trebuie prioritizată valoarea financiară.
5. Calculați prețurile în ore de muncă
„Când vrei să-ți cumperi ceva – o haină, un gadget, orice – încearcă să calculezi cât costă acel lucru în ore de muncă. Nu în bani, ci în numărul de ore pe care trebuie să le muncești pentru suma respectivă”, îndeamnă Claudia Oprescu.
Cum? Simplu: se împarte salariul la numărul de ore lucrate pe lună și aflați astfel cu cât sunteți plătiți pe oră.
Folosiți acest indicator la calcularea prețului unui produs pe care vreți să-l cumpărați: nu costă 100 de lei, costă X ore de muncă.
Iar apoi faceți propria estimare: merită să muncesc atâtea ore pentru acel produs/cadou? Merită să muncesc atâtea ore doar pentru a cumpăra atât de multă mâncare pentru masa de sărbători (plus orele cheltuite cu prepararea ei)?
Aici fiecare își face propriile estimări, dar cu siguranță dintr-o nouă perspectivă.
6. Faceți planul și pentru la anul
Claudia Oprescu avertizează că sărbătorile nu durează doar de Crăciun sau Revelion. Practic, aproape toată luna decembrie este o sărbătoare care aduce cu ea cheltuieli peste calendarul obișnuit.
„Vine luna ianuarie, care este cea mai tristă din an, când oamenii își dau seama că au cheltuit toți banii în decembrie”, spune Claudia Oprescu, adăugând că este bine să vă planificați și bugetul pentru anul viitor.
„Stabiliți trei lucruri concrete pe care le veți face în 2026, pentru a fi mai responsabili cu banii. Stabilesc un fond de urgență și pun în fiecare lună 100 de lei. Sau mă asigur că merg de fiecare dată la cumpărături cu listă. Sau stabilesc un buget realist pentru dorințe, care să nu depășească mai mult de X lei pe lună.”
7. Cum să evitați cumpărăturile impulsive. „Regula zgârcitului”
„Încerc să nu consum mai mult de 100-200 de lei pe lucruri care nu sunt în bugetul lunar, pentru impulsuri” – este regula pe care și-a impus-o Claudia Oprescu.
Cumpărăturile impulsive se fac de obicei pe fondul unei emoții puternice - după o zi obositoare, de exemplu - când creierul caută metode de relaxare.
„Ce se întâmplă este că noi avem un impuls. Vreau să mă relaxez, cum aș putea să fac asta cel mai rapid? Ori mă uit la ceva la televizor, mă relaxez la Netflix, ori mănânc ceva bun, ori îmi cumpăr ceva.”
Ea mai spune că bucuria crește cât timp căutăm lucruri și le cumpărăm, însă după aceea scade, mai ales când ne dăm seama că nu ne trebuiau neapărat acele lucruri sau că nu stăteam tocmai bine cu banii. Și devenim din nou triști.
„Intru practic într-un cerc vicios: dacă am o emoție de tristețe, încerc s-o îmbunez și mai cumpăr ceva. Ăsta e impulsul, e o reacție impulsivă. Mai multe impulsuri pe o perioadă mai lungă de timp înseamnă compulsie. Adică e un impuls repetat frecvent, care devine tic, un fel de automatism. Creierul meu înțelege că se simte rău și atunci are nevoie de ceva ca să-i crească dopamina. Ce este acel ceva? Păi, gadgeturi, rochița, bluziția sau poate să fie mâncare sau altceva. De aceea este greu să ieși din această buclă comportamentală, pentru că funcționează ca o buclă”, explică Claudia Oprescu.
Cum ieșim din această buclă? Aplicând „regula zgârcitului”.
„Psihologii ne învață să nu acționăm la primul impuls. De aceea există «regula zgârcitului», care zice că, în momentul în care îți dorești să cumperi ceva, să încerci să aștepți măcar 24 de ore. Dacă este vorba despre un obiect scump, să așteptăm șapte zile. Pentru că acest impuls din creierul nostru durează destul de puțin, la nivel de minute”.
Și atunci, dacă rezistăm primului impuls, este foarte probabil să renunțăm la o cheltuială inutilă sub imperiul unei emoții de moment.
8. „Bugetul de răsfăț”
Ca un corolar la „regula zgârcitului”, putem constitui și un „buget de răsfăț”, tot pentru a contracara cheltuielile impulsive.
Dacă știți că vă confruntați cu acest risc de a face cumpărături impulsive, stabiliți-vă un „buget de răsfăț”, 200 de lei pe lună, de exemplu.
„Știu că de 200 de lei pot să-mi cumpăr ce vreau, când vreau, fără să mă intereseze ce-am notat în bugetul personal din Excel, nu contează. Dar să rămân în acea sumă.
Practic, îți păcălești creierul că-și poate cumpăra ce vrea el, când vrea el, dar realitatea este că nu poate, pentru că pui o sumă destul de mică și fixă”, explică Claudia Oprescu mecanismul din spatele acestei metode.
