Intr-o miscare ce a surprins investitorii consacrati in aceste instrumente, dobanzile au urcat la noua emisiune Tezaur atat la scadenta la un an, cat si la cea de 3 ani.
Cei interesati sa achiztioneze titluri de stat prin Trezorerii si Posta, au la dispozitie in intervalul 13 martie-12 aprilie o noua emisiune Tezaur la care dobanzile au fost majorate cu 0,1 puncte procentuale, atat la scadenta la un an (de la 6% la 6,1%) cat si la cea de 3 ani (de la 6,75% la 6,85%).
Miscarea a surprins, pentru ca investitorii se deprinsesera sa vada cu regularitate reduceri ale randamentelor.
Daca derulam succesiunea noilor emisiuni cu titluri de stat, gasim abia in octombrie 2023 o crestere a dobanzilor si in acel caz doar pentru scadenta la 3 ani (de la 7,1% in septembrie la 7,25%).
Din noiembrie 2022, cand dobanzile au atins un maxim (8,7% la un an si 9,15% la 3 ani), miscarea a fost cu regularitate descendenta, o evolutie incurajata atat de scaderea inflatiei cat si de cresterea lichiditatii in sistemul bancar.
De altfel, oficiali ai Ministerului Finantelor declarasera ca privesc mai degraba la reperele din piata interbancara decat la inflatia anuntata oficial, atunci cand fixeaza dobanzile la noile emisiuni de titluri de stat.
In cazul de fata, inflatia a avut o evolutie usor crescatoare in ianuarie si februarie, de la o valoarea anuala de 6,6% in decembrie 2023 fata de decembrie 2022 s-a urcat la valori anuale de 7,4% in ianuarie si 7,2% in februarie 2024.
Iar lichiditatea in sistemul bancar ar putea da semnale de scadere la randul sau, daca ne raportam la sumele directionate spre facilitatea de depozit a BNR (dobanda de 6% pe zi). Astfel, de la o medie zilnica de 61,9 miliarde lei, record al ultimilor ani, inregistrata in ianuarie 2024 s-a ajuns la una de 46,6 miliarde lei in februarie.
In acest fel, cresterea dobanzilor la titlurile de stat la ultima emisiune ar putea fi un raspuns la evolutiile din zona preturilor de consum si a lichiditatii din piata bancara din ultima vreme si ar putea reprezenta totodata un fenomen generat de foamea de bani a statului intr-un an electoral cand orice masura de echilibrare bugetara pare sa aiba sanse reduse de implementare.
Cresterea dobanzilor la titlurile de stat la a patra emisiune Tezaur din acest an surprinde neplacut investitorii in emisiunea precenta cat si pe cei care au achizionat la randamente identice titluri Fidelis in februarie si unde dobanzile au fost cu 0,1 puncte procentuale mai mici in ambele cazuri (excepand transa pentru donatori) generand un orizont de asteptare pentru urmatoarele emisiuni-oare vor mai creste dobanzile si la urmatoarea emisiune?
Cresterea dobanzilor la titlurile de stat reprezinta o provocare si pentru banci, implicate in ultimele luni intr-o reducere mai agresiva a dobanzilor la depozitele la termen. Astfel, doar TBI Bank cu depozitul Simplu la 12 luni (dobanda 6,9%) si depozitul Online (dobanda 7,1%) mai ofera in acest moment un castig net din dobanda peste oferta statului din programul Tezaur.
Cu cat se imprumuta acum statul din pietele externe in euro?
La 15 februarie 2024, Ministerul Finantelor a lansat doua transe de obligatiuni cu maturitati de 7 ani si 12 ani, denominate in euro. Transa de 12 ani a reprezentat emisiunea inaugurala de obligatiuni verzi a Romaniei.
Volumul atras pentru transa cu maturitatea de 7 ani a fost de 2 miliarde euro, la randament de 5,39% si o rata de dobanda de 5,37% pe an, iar pentru transa verde cu maturitatea de 12 ani a fost atras volumul de 2 miliarde euro, la randament de 5,73% si o rata de dobanda de 5,62% pe an.
Chiar daca autoritatile au tinut sa sublinieze comparatia cu emisiunile denominate in euro realizate in septembrie 2023, insistand ca randamentele aferente maturitatilor de 7 si 12 ani din prezent au inregistrat scaderi de 0,58% si 0,71%, iar marjele care reprezinta riscul de credit al Romaniei au scazut cu 0,54%, respectiv 0,49% la randul lor, nu ar trebui neglijat faptul ca aceasta evolutie nu a reprezentat confirmarea unei imbunatatiri a parametrilor macro din Romania in ultimele luni, ci mai degraba o crestere generala a tolerantei la risc din pietele financiare in aceasta perioada si ca o revenire a corectiilor in piete va penaliza din nou obligatiunile romanesti.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
