Campania de promovare a emisiunii Fidelis incheiate recent, cu un record al subscrierilor pentru titlurile in euro, a dat ocazia investitorilor sa afle cum isi construiesc autoritatile politica de dobanzi pentru emisiunile de titluri de stat pentru populatie.
Pentru cei care erau tentati sa considere ca inflatia este principalul reper luat in calcul, reprezentantii Ministerului Finantelor au venit sa infirme aceasta ipoteza.
„Calculam care e costul de finantare al statului in momentul respectiv, ne uitam la nivelul costului din piata interbancara, la care putem adauga maxim 1%. Peste el nu putem sari, pentru ca-l avem in legislatie”, afirma Stefan Nanu, directorul Trezoreriei din Ministerul Finantelor, la o emisiune la un post de radio ales pentru campania de promovare a ultimei emisiuni Fidelis pentru titlurile de stat listate la bursa (incheiata in 10 aprilie).
Cu alte cuvinte, nu inflatia este reperul decisiv, ci costurile din piata interbancara.
Putem avea inflatie mare si costuri mari de finantare ale statului de la populatie, precum in noiembrie (emisiunea Tezaur oferea atunci dobanzi de 8,7% la un an si 9,15% la 2 ani in conditiile in care inflatia din luna precedenta fusese de 15,3%).
Sau putem avea inflatie aproape la fel de mare, dar costuri semnificativ reduse de finantare, asa cum se intampla lucrurile acum, la o inflatie de 14,5% si costuri de finantare ale statului de 6,7% la un an, 7,30% la doi ani sau 7,7% la 3 ani, precum la cea mai recenta emisiune Tezaur, lansata in 12 aprilie.
Ultimele imprumuturi ale statului de pe piata interbancara s-au realizat la niveluri aflate in jurul nivelului de 7%.
Astfel, Ministerul Finantelor a atras marti 11 aprilie 75 de milioane de lei de la banci la o dobanda de 7,17% pe an, printr-o emisiune de obligatiuni de stat de tip benchmark, cu maturitatea reziduala la 43 de luni.
Iar pe 4 aprilie 2023, au fost atrase alte 90 de milioane de lei de la banci la o dobanda de 7,34% pe an, printr-o emisiune de obligatiuni de stat de tip benchmark cu maturitatea reziduala la 114 de luni.
De ce au scazut dobanzile, dar nu si inflatia?
Pentru a intelege ce s-a intamplat in piata interbancara, putem arunca un ochi pe operatiunile inregistrate la BNR pentru facilitatea de creditare si cea de depozit.
In 2022, incepand din luna mai si pana in august bancile au imprumutat bani de la BNR in medie zilnica cuprinsa intre 10 si 13 miliarde lei. Apoi, valorile s-au redus simititor, pana cand s-a ajuns ca intre decembrie si martie 2023 acestea sa fie apropiate de zero.
Similar, sumele atrase in facilitatea de depozit au crescut simetric, de la valori de cateva sute de milioane de lei in vara anului trecut, la o medie zilnica de 26 miliarde lei, recordul perioadei, in martie.
Cu alte cuvinte, piata a fost inundata de lichiditate in ultima parte a anului trecut, iar asta a fortat scaderea accelerata a dobanzilor, fapt resimtit cu bucurie de debitori, dar cu tristete de investorii in titluri de stat din perioadele anterioare, la dobanzi mici, care s-au vazut si mai loviti in termeni reali, pentru ca inflatia a ramas crescuta.
Aceasta evolutie a ajutat mai repede economia si stabilitatea sistemului financiar (bancile raportau pierderi contabile din investia in titlurile de stat la dobanzile mici din trecut), dar a afectat negativ puterea de cumparare a economiilor celor cu titluri de stat in lei in portofoliu, avand in vedere marirea decalajului dintre inflatie si dobanzi.
Pentru finalul anului este estimata o inflatie de o singura cifra, dar ramane de vazut daca preturile din economie vor dori sa urmeze disciplinat traiectoria dobanzilor din piata monetara, pentru ca estimarea actuala sa fie confirmata si de practica.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
