Folosim cookies pentru a face website-ul mai usor de utilizat, in conformitate cu Noul Regulament al Uniunii Europene cu privire la Protectia Datelor Personale (GDPR). Citeste Politica de Confidentialitate.

BCE nu vrea ca fondurile destinate garantarii depozitelor sa ajute bancile romanesti in dificultate


BNR si-a propus infiintarea unei proceduri prin care activele si administrarea bancilor comerciale insolvabile sa fie preluate printr-o banca-punte, controlata de catre Fondul de Garantare a Depozitelor. Banca Centrala Europeana saluta initiativa, dar recomanda ca fondurile destinate garantarii depozitelor sa nu fie afectate de noul mecanism.


BNR a solicitat, pe 20 octombrie, opinia Bancii Centrale Europeane cu privire la un proiect prin care ar urma sa se instituie o noua procedura de preluare a activitatii unei institutii de credit in caz de insolvabilitate.

O prima propunere a BNR vizeaza transferul total sau partial de active ale bancilor cu probleme catre una sau mai multe institutii eligibile.

O alta varianta este desemnarea Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDSB) drept administrator delegat si, dupa caz, actionar al institutiei de credit in dificultate.

Banca-punte, solutia de ultima instanta

Daca cele doua prevederi nu pot fi aplicate, atunci propunerea BNR este de constituire a unei banci-puncte, ce ar urma sa preia institutiile de credit cu probleme. Actionarul principal si administrator delegat al bancii punte ar urma sa fie tot FGDSB.

In acest caz, Fondul ar urma sa finanteze masurile de stabilizare, cu aprobarea BNR.

Banca-punte ar urma sa functioneze pe o durata de pana la doi ani, dar exista posibilitatea extinderii termenului pentru motive intemeiate. In aceasta perioada, scopul bancii este de a asigura “continuarea prestarii cu prudenta a serviciilor bancare aferente activelor si pasivelor preluate in vederea vanzarii sale ulterioare catre un tert eligibil”.

Propunerile BNR vizeaza si modificarea regimului fondului spcial creat pentru despagubirea persoanelor care au fost afectate negativ in procesul de administrare speciala. Acesta este redenumit “Fondul de restructurare bancara” (FRB) si va putea finanta la randul sau masurile de stabilizare.

BCE nu accepta ca siguranta deponentilor sa fie afectata


“BCE apreciaza introducerea bancii-punte ca pe o masura de stabilizare in vederea transferarii catre aceasta a activelor si pasivelor unei institutii de credit in dificultate”, se precizeaza in scrisoarea trimisa de BCE catre Banca Nationala a Romaniei.

Pe de alta parte insa, BCE solicita mai multe clarificari cu privire la rolurile FRB si FGDSB in finantarea masurilor de stabilizare a bancilor cu probleme, precum si la relatia dintre aceste doua fonduri.

“In general, BCE apreciaza ca, in scopul evitarii unei confuzii intre rolul FGDSB de fond de garantare a depozitelor si rolul FRB, de restructurare, ar fi mai potrivit ca resursele financiare ale FRB, si nu cele ale FGDSB, sa fie utilizate pentru finantarea masurilor de stabilizare si pentru capitalizarea bancii-punte”, se arata in opinia Bancii Centrale Europene.

Indiferent de varianta aleasa, BCE considera ca resursele financiare ale FGDSB disponibile pentru efectuarea platilor aferente depozitelor garantate ar trebui sa fie separate si, daca este necesar, sa fie utilizate doar pentru masurile de restructurare ce asigura indirect protectia deponentilor.

“In acelasi sens, implicarea FGDSB ca actionar si administrator al bancii aflate in dificultate sau al bancii-punte ar trebui reconsiderata, FRB fiind cel care ar trebui sa isi asume acest rol”, recomanda BCE.

Noile reglementari vor fi adoptate in masuri de urgenta

Modificarile propuse de BNR se numara printre angajamentele din scrisorea de intentie din 14 septembrie, asumate de Romania in cadrul aranjamentului Stand-by incheiat cu FMI si Uniunea Europeana.

BNR a solicitat BCE un aviz in regim de urgenta, in conditiile in care intrarea in vigoare a noilor reglementari ar fi trebuit sa se produca pana la 31 octombrie 2011.


Distribuie articolul




Alte articole

Cum functioneaza garantarea depozitelor bancare?

Cum functioneaza garantarea depozitelor bancare?

Falimentele bancare din trecut mai au ecou si in zilele noastre. Multi romani inca isi tin banii acasa, de teama sa nu ii piarda. Acestia trebuie sa stie, insa, ca banii din banca, sub orice forma ar fi depusi, sunt garantati in limita a 100.000 de euro. Cum si in cat timp se recupereaza banii daca banca intra in faliment?

Citeste mai mult

Romanii continua sa piarda bani din depozite! Cu cat au crescut dobanzile?

Bancile din Romania continua sa castige semnificativ din marjele de dobanda dintre credite si depozite. In timp ce creditele cu dobanda variabila se scumpesc automat odata cu avansul Robor, depozitele raman perdante, pentru ca bancile “aliniaza” cu greu dobanzile la evolutia pietei si a inflatiei, care depaseste 4,5% anual.

Citeste mai mult

Inflatia tot mai mare erodeaza dobanzile la depozite! Ce alternativa apare?

Inflatia continua sa creasca, in ton cu estimarile analistilor, si trage dupa ia si dobanzile la credite. In mai, a ajuns la 5,41%, de la 5,2% in aprilie si erodeaza tot mai mult veniturile romanilor si castigurile la depozitele din banci. Populatia va avea, insa, in curand o alternativa de plasament la dobanzi de peste 4,5%. In ce conditii?

Citeste mai mult

Unde ne plasam economiile pentru a nu pierde din valoare?

In contextul discutiilor actuale cu privire la banii de care vom beneficia la pensie, necesitatea economisirii devine tot mai evidenta. Depozitele din banci doboara record dupa record, insa acestea nu mai ofera castiguri deponentilor, ci din contra. Care ar fi alternativele de plasare a economiilor care sa asigure, cel putin, conservarea valorii?

Citeste mai mult