Autoritatile din Ungaria au decis sa ia masuri ferme impotriva recuperatorilor de creante, dupa ce au sesizat ca activitatea acestora se afla la limita criminalitatii. In Romania, autoritatile nu doresc sa abordeze aceste probleme, asumandu-si in fata FMI si Comisiei Europene intentia de a nu reglementa acest domeniu de activitate.
Din 2008, numarul restantelor a inceput sa creasca simtitor in Romania. Reducerea veniturilor, pierderea locului de munca si cresterea cursului de schimb, dar si majorarile nejustificate de costuri aplicate de unele banci, au facut ca multe persoane sa nu isi mai poata achita rata lunara la banca.
Peste 700.000 persoane pot intra in vizorul recuperatorilor
Datele de la Biroul de Credit arata ca numarul restantierilor a crescut de la 450.000 in decembrie 2008 la 720.000 la sfarsitul lui 2010. Foarte multe dintre aceste persoane au ajuns in procedura de executare silita, cand bancile incearca sa recupereze cat mai mult posibil din sumele imprumutate.
Acest aspect nu a preocupat Banca Nationala a Romaniei sau guvernul, care fara niciun
studiu de impact, si-au asumat in fata FMI si Comisiei Europene, prin scrisoarea de intentie din 10 martie 2011, ca “vor face eforturi pentru a evita adoptarea initiativelor legislative, cum ar fi [...] un proiect de lege pentru activitatea recuperarilor de creante”.
Practic, atunci cand se atingea varful restantelor, autoritatile dadeau indirect un semnal recuperatorilor ca pot sa stea linistiti si
sa isi vada de treaba, fara nicio grija.
Ungaria semnaleaza existenta unor anomalii majore
In Ungaria, in schimb, autoritatea de supraveghere financiara (PSZAF – omologul BNR) era extrem de nemultumita de recuperatorii de creante. Ea a atras in mod public atentia, inca din 2010, ca acest domeniu trebuie reglementat, deoarece exista anomalii care pun in pericol interesele consumatorilor.
Ca si la noi, singura reglementare a acestor activitati este prin Codul de Procedura Civila. PSZAF considera insa ca aceasta reglementare este insuficienta, deoarece principiile de conduita corecta sunt incalcate in mai multe cazuri.
“Pe piata au loc practici lipsite de etica si comportamente la limita criminalitatii, iar agentii de recuperare hartuiesc deseori clientii”, se arata in Raportul de risc al consumatorilor, publicat de PSZAF in mai 2012.
Aceste afirmatii sunt sustinute prin reclamatiile primite de PSZAF si consultarile avute cu societatea civila. In 2010 si 2011, sesizarile primite s-au dublat. Din acest motiv, PSAF a pus la punct in 2012 un proiect de lege pentru activitatea recuperatorilor de creante.
Masuri pentru protejarea consumatorilor
Cadrul legal propus de autoritatea de supraveghere din Ungaria este axat pe 3 piloni:
- supravegherea recuperatorilor de creante
Ca si la noi, orice SRL poate deveni recuperator de creante, fara a fi supus unor cerinte minimale pentru desfasurarea activitatii. PSZAF propune ca aceste activitati sa poate fi desfasurate doar in baza unei licente primite de la autoritatea de supraveghere financiara si impune totodata cerinte stricte din punct de vedere operational.
- protectia consumatorilor prin stabilirea unor reguli de conduita si de informare
Regulile se refera la modalitatea si frecventa cu care un consumator poate fi contactat, inregistrarea convorbirilor telefonice si introducerea unor registre cu procesul de recuperare a creantelor, pentru ca activitatea recuperatorilor sa poata fi ulterior verificata de autoritati.
Proiectul de lege introduce o perioada de gratie de 15 zile in care consumatorul isi poate achita datoria fara nicun cost suplimentar. Executarea silita poate fi initiata doar dupa expirarea perioadei de gratie.
Clientii trebuie sa primeasca pe tot parcursul executarii silite, scrisori de informare unde sunt prezentate drepturile de care beneficiaza, programele speciale puse la dispozitie de catre guvern (in Ungaria, acestea chiar exista!), consecintele neachitarii datoriei, conditiile in care se poate ajunge la o intelegere amiabila, dar si procedura de excutare silita, impreuna cu toate costurile asociate.
In cazul creditelor imobiliare, unde implicatiile sociale sunt mult mai grave, proiectul propune un set mai strict de reguli pentru protejarea consumatorilor. Banca va informa clientul care are dreptul sa isi vanda imobilul singur, pentru a evita executarea silita prin licitatie publica, deoarece pretul de vanzare scade foarte mult in asemenea situatii.
- imbunatatirea procedurilor judiciare, prin scurtarea duratei procedurilor si reducerea costurilor cu taxele judiciare
Asa cum se poate observa, noul cadrul legal nu ingradeste cu nimic drepturile creditorilor de a-si recupa datoriile restante, ci doar stabileste reguli ca aceasta activitate sa fie desfasurata in mod corect si fara abuzuri.
La noi, autoritatile au respins masurile de ajutor pentru supraindatorati
Din pacate, la noi, autoritatile au abordat problema creditelor restante doar din punctul de vedere al bancilor in ultimii ani.
Problemele clientilor supraindatorati au fost ignorate in mod vadit, asteptand ca acestea sa se rezolve de la sine.
In aprilie 2009, atunci cand Romania a cerut ajutorul FMI, BNR si guvernul notau in scrisoarea de intentie ca vor “urmari incheierea unui acord cu bancile comerciale pentru a facilita restructurarea datoriei populatiei contractate in valuta, prin ajustarea maturitatii si a graficului de rambursare, inclusiv prin oferirea unei optiuni de a converti in mod voluntar creditele in moneda locala”.
Acest angajament a fost repede uitat, pentru ca in septembrie 2009, tot intr-o scrisoare de intentie catre FMI, autoritatile au constatat ca nu este necesara o actiune publica pentru a ajuta persoanele supraindatorate, deoarece solutiile de restructurare oferite in mod voluntar de banci isi fac treaba perfect.
In 2010, BNR si guvernul au interzis aparitia unei legi a
falimentului personal, iar in 2011, au spus ca nu vor nici reglementarea recuperatorilor de creante.
Ungaria in schimb s-a luptat cu bancile si a pus la punct programe de stat pentru
limitarea fluctuatiilor cursului valutar, a interzis temporar executarea silita a locuintelor, a introdus un program pentru
anularea a 25% din credit, a creat un sistem de subventii pentru ca locuintele sa fie cumparate de stat si inchiriate inapoi clientilor, a introdus un program pentru convertirea creditelor din valuta in forinti, iar acum reglementeaza si recuperatorii de creante.
La noi, nu s-a luat nicio masura pana acum pentru ajutarea persoanelor supraindatorate si nici nu sunt semnale ca acest lucru se va intampla prea curand!
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
