Adoptarea euro nu garanteaza nivelarea costurilor de creditare, existand diferente majore intre tarile din zona euro. De exemplu, intre cea mai ieftina (Malta) si cea mai scumpa (Estonia) dobanda la creditele de nevoi personale este un ecart de 10 puncte procentuale.
Romania a cunoscut in ultimul an o explozie a creditelor de nevoi personale, in ciuda inflatiei crescute si a dobanzilor bancare ce reflecta acest fapt.
In septembrie 2023, soldul creditelelor de consum acordate gospodariilor populatiei era de 67,9 miliarde lei (61,3 miliarde lei creditul in lei si 5,7 miliarde lei cel in euro), iar in septembrie 2024 soldul acestor imprumuturi urcase la 78,3 miliarde lei (72,9 miliarde lei totalizau imprumuturile in lei si 4,7 miliarde lei cele in euro), potrivit ultimului raport lunar al BNR.
Avand in vedere ca, in acelasi interval, soldul imprumuturilor pentru locuinte a urcat cu mai putin de 4 miliarde lei (de la 104,9 miliarde lei la 108 miliarde lei), avansul creditelor de consum de peste 10 miliarde lei, de peste 2,5 ori mai mult decat in cazul creditelor pentru locuinte, reprezinta un fenomen remarcabil.
Cresterea veniturilor populatiei in ultimul an (salariul mediu net a urcat de la 4.593 in septembrie 2023 la 5.228 lei in septembrie 2024, avans de peste 13% a dus si la cresterea apetitului pentru consum, in ciuda dobanzilor inca mari la creditele de nevoi personale.
Astfel, dobanda medie pentru creditele noi cu scadente intre 1 si 5 ani a scazut de la 11,65% in septembrie 2023 la 9,85% in septembrie 2024.
Pentru imprumuturile in euro, dobanda medie la nivelul luniii septembrie 2024 pentru creditele noi cu scadenta intre 1 si 5 ani era de 7,45%.
Nici prin alte parti nu sunt doar credite de consum ieftine
Potrivit ECB, la nivelul lunii iulie 2024 cea mai mare dobanda la creditele de consum noi in zona euro era in Letonia (13,8%), urmata de Estonia cu 13,4%, Grecia (12,1%), Slovacia (9,7%), Lituania (9,2%), Portugalia (9%), Italia (8,7%), Austria (8,3%), Germania (6,9%), etc. Media zonei euro era la 7,7% iar sub acest prag gasim tari precum Malta (4,2%), Luxemburg (4.6%), Franta (6,4%), etc.
Dupa cum se observa, Romania cu dobanda medie la lei s-ar plasa intre Grecia si Slovacia, iar daca ne raportam la dobanda in euro la creditele de consum din Romania, stam mai bine, intre Austria si Germania.
Sa tinem cont de faptul ca inflatia in zona euro a fost de 2% in octombrie (fata de 1,7% in septembrie) iar in Romania este de 4,7%.
Cu alte cuvinte, la o inflatie de 2% media dobanzilor la creditele noi de consum in euro a fost de 7,7% iar in Romania la o inflatie de 4,7% avem credite cu dobanzi medii de 9,85% in lei.
Dobanzile creditelor de consum in zona euro sunt de 3 ori mai mari ca inflatia iar in Romania de mai putin de doua ori (in Estonia, campioana dobanzilor la creditele de consum, inflatia in octombrie a fost de pilda de 4,1%, sub cea din Romania).
Sigur, e nevoie de mai multe nuante inainte de a trage o concluzie finala superoptimista.
„In Romania, marea majoritate a bancilor ofera dobanzi la creditele de consum intr-o anumita marja (de exemplu, intre 6% si 16%). Valorile cele mai mari ale dobanzilor se acorda daca valoarea imprumutului este redusa, nu exista asigurare de viata, nici virarea veniturilor in cont, etc. Similar, pentru o dobanda avantajoasa trebuie ca suma solicitata sa fie importanta ca valoare, sa existe venituri virate in cont, asigurare si eventual si o refinantare la alta banca”, declara Robert Merlusca, director general CMG Broker.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
