Cu toate ca bancherii s-au batut cu pumnii in piept in ultimul an si jumatate ca au dezvoltat solutii de sustinere a clientilor cu probleme la rambursarea creditului, rezultatele se lasa asteptate. Mai exact, nu exista cifre publice care sa demonstreze ca bunele intentii ale bancilor s-au si transformat in realitate.
Incepand din 2009, cea mai populara prezentare in cadrul conferintelor cu bancheri a fost enumerarea solutiilor special dezvoltate pentru clientii cu probleme in rambursarea ratelor. Acestea includeau solutii precum reesalonare, conversie valutara, sau amanari de rate.
Realitatea s-a dovedit insa a fi ceva mai complicata iar restructurarile de credit nu s-au realizat pe banda rulanta. Singurele informatii provin din partea clientilor, care se plang de rigiditatea sistemului, in conditiile in care nu exista o statistica oficiala a asociatiei de profil sau a BNR privind volumul de credite restructurate.
Clientii acuza refuzuri sistematice din partea bancilor
Cum fiecare poveste are doua fete, nici solutia restructurarilor de credite nu a fost numai lapte si miere. Pe de o parte, lipsa de comunicare venita dinspre banci, pe de alta parte clientii care asteptau pana in ultimul moment, a facut ca multi datornici sa nu mai poata obtine restructurarea deoarece erau restantieri.
“In anul 2008, eu si sotul meu am contractat un credit de nevoi personale cu ipoteca la BCR. Dupa primul an, dobanda a crescut. Iar acum este aproape cat salariul sotului meu. Eu sunt in somaj. Dupa mai multe discutii cu banca, prin care le ceream o renegociere a dobanzii astfel incat sa pot plati rata, nu am ajuns la niciun consens”, ne scrie un client.
Mai mult, au existat chiar si situatii tragi-comice in care clientii depuneau solicitari de reesalonare catre banca inca dinainte sa se afle in imposibilitate de plata. Rezolutia venea cu o intarziere atat de mare incat pana atunci, si cei mai bine intentionati clienti deveneau restantieri cu acte in regula si nu mai puteau primi solutia salvatoare.
“
Acum o luna si ceva am fost la sediul bancii si am vorbit cu directorul sucursalei. Acesta mi-a prezentat niste variante de restructurare a creditului, am optat pentru o varianta care mi s-a parut mai convenabila. Directorul respectiv a facut niste calcule si mi-a spus ca le va inainta mai sus. A spus ca ma va suna sa-mi spuna ce au hotarat cei de la centru, iar pana in prezent nu am fost instiintat de nimic. Mentionez ca daca nu-mi va restructura de urgenta creditul incepand cu luna asta voi ingrosa randurile datornicilor”, ne scrie o alta persoana la
Vocea Clientului.
“In iarna am cerut amanarea cu 3 luni a ratei. Dupa ce am dus toate actele mi-au spus ca nu ni s-a micsorat salariul si nu ne-au aprobat. In luna august 2010 am incercat sa fac o refinantare. Dupa ce ne-am plimbat dupa acte 2 saptamani ne-au spus ca nu ne incadram cu salariile.
Ce nu am inteles este: daca nu ma incadrez pentru o rata de 142 euro cum ma incadrez pt o rata de 162 euro/luna. Normal ca interesul bancii este sa platesc rata aceasta mai mare,dar unde este flexibilitatea lor, nu pot sa o iau decat ca o bataie de joc la adresa noastra, a clientilor.Am un contract cu dobanda variabila, dar dobanda nu a scazut deloc in 3 ani”, ne scrie pe email un client al BCR.
Restructurarea costa, falimentul personal nu exista
Chiar si atunci cand este acordata, restructurarea creditului vine cu un cost suplimentar. Schimbarea perioadei de creditare, refinantarea sau conversia valutara sunt toate oferite in schimbul unor comisioane specifice, care pot ajunge la 1% din valoarea datoriei.
In plus, pentru 6 sau 12 luni de reducere a ratei, bancile au grija sa aditioneze ulterior costuri suplimentare fata de cele initiale, fie sub forma majorarilor de dobanzi, fie prin introducerea de comisioane suplimentare inserate in acte aditionale.
"Aplicarea schemelor de restructurare se face de catre fiecare banca in concordanta cu normele interne ale acesteia si in functie de conditiile de particularitatile clientului solicitator si a facilitatii acordate", au precizat reprezentantii ARB pentru Conso.ro.
Practica este motivata de banci prin faptul ca un credit restructurat nu poate fi clasificat intr-o categorie de risc superioara celei in care se afla la momentul restructurarii. Acest lucru inseamna ca pentru creditele restante, banca trebuie sa constituie provizioane si dupa restructurare, chiar daca clientul plateste la zi.
“Orice proces de restructurare presupune mai multe categorii de costuri si de riscuri. Un cost semnificativ este cel cu provizioanele daca tinem cont de faptul ca, in conformitate cu normele in vigoare, odata restructurat un credit va fi provizionat pana la momentul rambursarii totale, fiind plasat intr-o categorie de clasificare inferioara celei rezultate ca urmare a restructurarii”, au precizat pentru Conso.ro reprezentantii Piraeus Bank.
Spre exemplu, Piraeus Bank percepe un comision de restructurare de 0,03%/luna, aplicabil la soldul din momentul reesalonarii, pentru creditele cu ipoteca, in timp ce pentru creditele negarantate comisionul ajunge la 0,1%. Doar bugetarii au tratament preferential si beneficiaza de o reducere de 70% a tarifelor.
Pe de alta parte, BNR a sesizat inca de anul trecut ca bancherii nu au reusit sa interpreteze corect reglementarile privind constituirea de provizioane in cazul creditelor reesalonate, pentru a-si reduce costurile.
“In cazul creditelor reesalonate, norma face referire doar la faptul ca ele trebuie incadrate in conditii mai stricte. Ceea ce inseamna ca e total diferit de categoria de risc. Conditiile mai stricte se refera doar la performanta financiara a clientului”,
a precizat Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR, cu ocazia unui seminar organizat de BNR, ARB si Alpha Bank in iarna anului 2009.
Bancherii vad situatia in roz dar nu prezinta date concrete
Contactati de Conso.ro in mai multe randuri pentru lamurirea situatiei, reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor au precizat ca prin statut nu pot centraliza astfel de date deoarece se poate incalca inclusiv secretul bancar daca fiecare banca ar face publice catre restul jucatorilor date despre structura portofoliului.
"Asociatia Romana a Bancilor nu detine niciun fel de date sau statistici cu privire la activitatea comerciala a membrilor sai. Datele statistice care permit identificarea subiectilor, dezvaluind astfel informatii cu caracter individual, sunt considerate confidentiale", a precizat pentru Conso.ro Gabriela Folcut, consilierul de comunicare al ARB.
Pe de alta parte, bancherii au fost foarte vocali si in aceasta primavara cand in Parlament s-a discutat initiativa senatorului Iulian Urban, privind adoptarea unei reglementari privind falimentul personal. ARB a transmis o scrisoare oficiala catre senatori, in care au specificat ca o asemenea initiativa nu isi are rostul prin prisma faptului exista destule solutii si nu este de bun augur o protectie “exagerata” a debitorilor.
“Creditorii au la dispozitie suficiente parghii legale pentru recuperarea creantelor lor, cum ar fi procedurile amiabile, rescadentarile si restructurarile de credite, somatia de plata, actionarea in instanta, executarea silita, vanzarea creantelor”, se precizeaza in scrisoarea transmisa la Senat de ARB.
Dincolo de automultumirea bancherilor ramane insa realitatea destul de trista a reclamatiilor in care oamenii se plang ca bancile nu dau de fapt dovada de intelegere iar intrarea in incapacitate de plata este aproape inevitabila.
Ati reusit sa obtineti o restructurare avantajoasa a creditului sau banca v-a amanat? Scrieti-ne povestea dvs la adresa de email office@conso.ro Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News