La sediul BNR a avut loc astazi un eveniment prilejuit de prezenta in Romania a sefei FMI, Christine Lagarde. Din pacate, timpul alocat intrebarilor a fost destul de redus, iar mai mult de jumatate din el a fost consumat de reprezentanti ai industriei financiare. Conso.ro pune aici intrebarile pe care nu am avut ocazia sa le punem la BNR.
Nu sunt multi cei care stiu ca actuala sefa a FMI si prima femeie ajunsa la conducerea organzatiei financiare internationale de la infiintarea acesteia, a initiat in Franta – in calitate de ministru al economiei si finantelor – o reglementare adoptata in 2010 care este cunoscuta sub numele de “Legea Lagarde”.
Aceasta lege a realizat o adevarata reforma a creditului de consum si a continut masuri extrem de hotarate pentru combaterea supraindatorarii. Reforma a pus accent pe creditarea responsabila, pe descurajarea publicitatii agresive, pe promovarea transparentei si a concurentei, pe incurajarea microcreditarii, pe sanctiunile aplicate institutiilor financiare care nu respecta legea.
Principalii beneficiari ai legii au fost persoanele cu dificultati financiare, care au beneficiat de o multitudine de prevederi favorabile, pentru ca povara crizei financiare sa poata fi mai usor suportata.
In al doilea rand,
FMI a incurajat in mai multe tari (Lituania, Ungaria, Italia, etc.) reglementarea situatiei persoanelor aflate in dificultate financiara, prin adoptarea de legi ale falimentului personal.
In Romania, in schimb, incepand din 2010, in scrisorile de intentie semnate cu succesivele guverne ale Romaniei apare obsesiv angajamentul de a nu promova atat legea falimentului personal cat si o reglementare care sa puna capat abuzurilor pe care le fac impotriva debitorilor persoane fizice societatile care se ocupa cu recuperarea creantelor. Totul, pus in spatele cerintelor pe care, vezi Doamne, le-ar solicita oficialii FMI, ai Bancii Mondiale si ai Comisiei Europene.
In aceste conditii, am vrut sa-i pun doua intrebari doamnei Lagarde:
1. Care este motivul pentru care FMI afiseaza, in relatia cu Romania, o atitudine complet contrara celei pe care a adoptat-o in alte tari din regiune?
2. Cum explica un promotor al unei legislatii favorabile consumatorilor francezi aflati in dificultate financiara opozitia pe care institutia pe care o conduce acum o are fata de acordarea unui tratament similar consumatorilor dintr-o alta tara membra a Uniunii Europene, Romania?
Chiar daca organizatorii evenimentului de la BNR nu mi-au permis sa adresez aceste intrebari, asta nu inseamna ca vom renunta sa facem cunoscute problemele consumatorilor. Si nici ca ne vom lasa pana cand nu vom primi si raspunsul institutiei financiare internationale – daca va fi posibil, chiar din partea doamnei Lagarde.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
