Autoritatile elene vor sa adopte noi masuri legislative privind falimentul personal in cazul clientilor cu credite in derulare, ce ar aduce mai multa protectie persoanelor supraidatoare. Modificarile la cadrul legal deja existent ar extinde aria de aplicare a reglementarilor si ar majora perioada maxima de rambursare a datoriilor.
Intr-o perioada in care Grecia se confrunta cu o acuta criza financiara iar sistemul bancar este primul care sufera din lipsa finantarii, autoritatile merg mai departe cu adoptarea de reglementari care protejeaza consumatorii.
De curand, ministrul elen al muncii si protectiei sociale a transmis catre Banca Centrala Europeana un draft de modificare a legii falimentului personal, solicitand o opinie oficiala. E bine de stiut ca legea a fost introduse in 2010, in plina criza financiara si in conditiile derularii unui acord de imprumut cu FMI si Comisia Europeana.
Si la noi s-a incercat
introducerea falimentului personal in 2010, insa fara succes. Desi nu eram intr-o situatie financiara mult mai buna decat Grecia, guvernantii nostrii au considerat ca este mai importanta protectia bancilor decat sa ajute familiile supraindatorate sa treaca mai usor prin greutatile financiare cu care se confrunta.
Problemele persoanelor supraindatorate au fost ignorate, nefiind abordate
de niciun guvern, astfel ca Romania ramane una dintre putinele tari ale UE fara niciun
program social de protectie pentru cei care nu isi mai pot plati ratele la credite.
Mai multe drepturi pentru clienti
In Grecia, insa, autoritatile cauta noi solutii pentru a ajuta populatia sa treaca mai usor prin noul val de masuri de austeritate. Proiectul legislativ propus de Ministerul Muncii din Grecia are in vedere in primul rand extinderea ariei de clienti care pot apela la falimentul personal pentru a include si persoanele fizice autorizate, profesii liberale sau microintreprinderi, cu anumite conditii suplimentare, inclusiv in ceea ce priveste nivelul datoriei acumulate.
Cei care se afla in pozitia de a nu mai putea plati pot merge direct in instanta sa solicite falimentul personal, fara a incerca initial medierea.
In ceea ce priveste datornicii care nu au suficiente active pentru a acoperi restantele, proiectul legislativ propune extinderea perioadei in care acestia pot fi obligati la plata de rate lunare de la 5 la 6 ani.
In acest caz, daca clientul nu reuseste sa faca platile impuse de instanta, trebuie sa plateasca intreaga suma datorata plus dobanda penalizitoare, la un nivel maxim de 2,5 puncte de baza peste dobanda cheie a BCE.
In ceea ce priveste procedurile speciale care au ca scop protejarea locuintei debitorului, proiectul permite extinderea perioadei maxime de rambursare a datoriei de la 20 la 35 ani. Executarea silita a locuintei principale a clientului poate incepe doar daca acesta nu reuseste sa plateasca 4 rate lunare stabilite in noul grafic de rambursare.
De asemenea, se doreste si introducerea unei prevederi prin care depozitele individuale mai mici de 1.500 euro si cele comune de pana la 2.000 euro sa nu faca obiectul unei popriri, in caz de executare.
BCE este de acord, dar doar cu conditii suplimentare
Banca Centrala Europeana a transmis un punct de vedere relativ pozitiv asupra proiectului legislativ. Totusi, au existat cateva obiectii si solicitari atat de clarificare cat si de relaxare a unor prevederi.
BCE a atras atentia asupra impactului negativ pe care extinderea drepturilor clientilor l-ar putea avea in general asupra sistemului financiar si in particular asupra lichiditatii si capitalizatii bancilor elene.
“Este foarte probabil ca amendamentele propuse sa aiba impact negativ asupra institutiilor financiare in capacitatea lor de a oferi credite iar aceste prevederi noi ar trebui atent evaluate inainte de adoptarea unei legi finale”, se precizeaza in opinia BCE.
In consecinta BCE a solicitat ca guvernul sa gandeasca si o structura de plase de siguranta prin care sa se diminueze riscul de a avea prea multe cereri de faliment personal, uneori nejustificate. In plus, s-a solicitat impunerea unei dobanzi penalizatoare mai mari si a unor studii de impact pentru a verifica ce consecinte vor avea solutiile adoptate.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
