In ultimele doua luni, mai multe banci au operat majorari ale marjelor fixe in conditiile in care lichiditatea din sistemul bancar s-a imbunatatit progresiv. De ce se intampla asta?
In raportul lunar al BNR pentru decembrie 2022, ultimul disponibil in acest moment, se observa ca tendinta de scumpire a imprumuturilor persoanelor fizice continua, desi evolutiile ROBOR la 3 si 6 luni ne-ar fi indreptatit sa speram la o miscare in sens invers.
Astfel, dobanda medie la creditele noi cu scadenta pana la un an crescuse de la 17,9% in noiembrie la 18,1%, dobanda medie la creditele cu scadenta intre 1 si 5 ani urcase de la 12,2% de la 12,7% iar dobanda medie la creditele cu scadenta peste 5 ani era de 7,1% fata de 7% in noiermbrie.
De altfel, mai multe banci au operat deja aceste ajustari, mai vizibile in cazul creditelor cu marja fixa si de valoare mai mica (cel mai recent exemplu, ING Bank a majorat cu jumatate de punct procentual dobanzile la ING Personal).
Evolutia este relativ surprinzatoare, pentru ca trendul indicilor ROBOR este contrar. Astfel, la inceputul lunii noiembrie ROBOR la 3 luni era 8,19% iar ROBOR la 6 luni 8,31% iar in acest moment ROBOR la 3 luni este 7,04% iar ROBOR la 6 luni 7,36%.
Imbunatatirea lichiditatii in sistemul bancar a fost cauza care a generat aceasta miscare in piata interbancara, fapt vizibil si din tranzactiile efectuate la BNR in sectiunea facilitatii de creditare.
Daca in octombrie 2022 media zilnica a tranzactiilor este de 3,8 miliarde lei, in noiembrie aceasta scazuse la 791 milioane lei, iar in decembrie se ajunsese la zero.
Adica bancile deja nu mai doreau sa ia credite de la BNR la dobanda Lombard medie de 7,7% (in decembrie), ci se inghesuiau deja sa plaseze banii in facilitatea de depozit, unde dobanda medie fusese in decembrie 5,7% (10,9 miliarde lei fusese media zilnica a tranzactiilor in decembrie pe faciltiatea de depozit, in crestere de la 6,1 miliarde in noiembrie).
Demn de remarcat, daca in ultima luna a anului s-a inregistrat o majorare a costurilor creditelor noi pentru gospodariile populatiei, la imprumuturile societatilor nefinanciare am avut fenomenul invers, imprumuturile catre aceste companii fiind mai ieftine decat in luna noiembrie.
Astfel, dobanzile la creditele cu scadenta mai mica de un an s-au redus de la 9,3% la 9%, dobanda medie pentru imprumturile intre 1 si 5 ani scazuse de la 11,2 la 10,7% iar pentru imprumuturile cu scadenta peste 5 ani de la 10,8% la 10,7%.
De ce populatia este defavorizata fata de companii?
Pretul banilor poate fi proportional cu raportul dintre cerere si oferta, iar la o reducere a cererii, marjele de profit ale comerciantilor urca si ele, cel putin initial, pentru a se conserva rentabilitatea afacerii.
Un fenomen similar l-am observat si cu preturile de consum care au avut cresteri pe anumite segmente ce cu greu pot fi puse doar pe seama scumpirii utilitatilor.
Cu alte cuvinte, odata cu scaderea cererii de credite pe fondul dificultatilor economice, unele banci au majorat dobanzile pentru a-si conserva castigul obtinut acum de la mai putini debitori.
Este posibil ca un rol in aceasta evolutie sa il fi avut si estimarile mai pesimiste legate de cresterea gradului de neperformanta pentru anumite tiputiri de imprumuturi de retail in 2023 (de altfel, cele afectate cel mai mult de cresterile recente de dobanda).
Iar in zona corporate, unde cererea e mai putin fluctuanta, politica de creditare nu s-a schimbat la fel de mult ca in cazul creditelor populatiei.
Pentru a gasi cele mai avantajoase credite de nevoi personale accesati
comparatorul Conso.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
