O instanta de judecata a dispus eliminarea clauzei abuzive referitoare la “dobanda de referinta, care se afiseaza la sediile BCR” din contractul de credit al unui client. Este pentru prima data cand se pronunta o decizie favorabila irevocabila in disputa dintre clientii nemultumiti si BCR, in legatura cu modul de exprimare a ratei dobanzii.
Conflictul juridico-lingvistic pe marginea modului de exprimare a ratei dobanzii din contractul de credit intre BCR si o parte dintre clientii sai si-a consumat recent un nou episod.
Tribunalul Arges a respins recursul BCR la
decizia Judecatoriei Pitesti, care a dispus eliminarea din contract a clauzei abuzive referitoare la “dobanda de referinta, care se afiseaza la sediile BCR”. Si ceea ce este demn de semnalat este ca, pentru prima data, decizia definitiva si irevocabila a instantelor este favorabila clientilor.
Un client din Pitesti a mers pe o alta cale decat cea folosita pana acum de nemultumiti. In luna mai 2010, el a depus la ANPC o reclamatie prin care solicita ca Protectia Consumatorilor sa constate ca este abuziva
clauza contractuala prin care dobanda variabila este calculata in baza unei referinte interne a bancii si nu in baza ratei de referinta Euribor.
ANPC a considerat intemeiata solicitarea consumatorului, a amendat banca si a formulat o actiune in justitie in baza legii 193/2000, pentru ca instanta sa stabileasca daca interpretarea ANPC este cea corecta.
Cu ce argumente au incercat partile sa convinga instanta
ANPC a considerat, in cererea de chemare in judecata a bancii, ca modul de exprimare din contractul de credit “stabileste un comportament incorect al operatorului de servicii bancare in relatia cu consumatorul, afectand interesele economice ale acestuia, in avantajul Bancii.”
De asemenea,
in opinia ANPC, “clauza enuntata la pct. 5 din contractul de credit poate fi considerata abuziva, intrucat impune sume, plati, dobanzi, in mod nejustificat si transfera spre responsabilitatea imprumutatului, generand un dezechilibru semnificativ consumatorului in raport cu drepturile si obligatiile dintre parti, in dezavantajul consumatorului.”
De partea cealalta, BCR a inaintat instantei de recurs un document de 11 pagini, prin care a incercat sa demonteze concluziile la care a ajuns Judecatoria Pitesti, atunci cand a decis sa dea dreptate ANPC si clientului bancii.
In primul rand, banca a considerat ca legea 193/2000 nu se poate aplica in acest caz, pentru ca ar fi vorba de un contract de credit de consum guvernat de legea 289/2004, cu modificarile ulterioare. BCR a mai sustinut, printre altele, si ca “clauzele contractuale privind modul de calcul al dobanzii sunt clare, fara echivoc, iar intelegerea acestora nu necesita cunostinte de specialitate.” Insa argumentele invocate nu au fost acceptate de Tribunalul Arges, care a respins recursul bancii.
Juristii BCR se lupta cu BNR, cu conceptele economice si cu limba romana
Nu putini sunt cei care considera ca, daca contractul de credit ar fi fost redactat de oameni care stapaneau bine notiunile de baza ale limbii romane, nu s-ar fi ajuns niciodata la un conflict de asemenea amploare. Insa banca s-a limitat la exprimari confuze si interpretabile, care i-au servit atunci cand a decis sa creasca unilateral dobazile, insa care ii dau mari batai de cap in ultima perioada de timp.
Ca juristii BCR nu stau deloc bine la acest capitol o demonstreaza si urmatoarea fraza aflata in cuprinsul
documentului transmis instantei de recurs. “Marja (prima) suplimentara de lichiditate va trebui inclusa in costuri, care este derivata din componenta de risc de creditare si refinantare la care banca obtine finantarea in valuta, si suplimentar datorita discrepantei existente intre profilul de maturitate mult mai mare caracteristic creditelor acordate si de cele mai multe ori maturitatea pe termen scurt a surselor de finantare corespunzatoare(...)”. No comment.
Recursul inaintat de BCR mai surprinde si sub alt aspect. Juristii bancii identifica si un alt posibil vinovat pentru nemultumirile propriilor clienti, si anume BNR. Astfel, in recurs se afirma ca “Decizia BNR de a controla strict creditarea in valuta a generat cresteri aditionale ale costului cu rezerva minima obligatorie.” In plus, in recurs se mai arata ca “institutiile financiare bancare tin cont si sunt influentate in stabilirea dobanzii si a comisioanelor de politica Bancii Nationale a Romaniei, care stabileste rata dobanzii de referinta si ratele medii ale dobanzii pe piata interbancara si de asemenea au relevanta in stabilirea dobanzii privind cursurile valutare”.
Banca nu explica relevanta ratei dobanzii de referinta la lei, singura rata stabilita de BNR, pentru costul creditelor in valuta si introduce in argumentatie si un concept ramas inca necunoscut, dupa stiinta mea, tagmei economistilor, si anume “stabilirea dobanzii privind cursurile valutare”.
Care este istoria conflictului
In vara anului trecut, Marian Toma, un client BCR din Pitesti a reusit sa obtina
o hotarare la Curtea de Apel Pitesti prin care dobanda variabila de referinta la credit era inlocuita cu EURIBOR, ceea ce conducea la reducerea semnificativa a obligatiilor de plata fata de banca. Incurajati de decizia luata de Curtea de Apel Pitesti, mai multi clienti au intentat actiuni in instanta, fie individual, fie prin intermediul unor procese colective.
La doar cateva luni distanta, in primavara acestui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie
a admis recursul bancii in cazul Toma. De asemenea, instantele au parut sa tina partea bancii si in procesele colective, hotararile pronuntate fiind favorabile BCR, chiar daca in acest caz deciziile instantelor n-au vizat fondul problemei, ci cererile clientilor de a se suspenda plata ratelor la credit.
Decizia actuala este prima in care instantele de judecata dau dreptate unui client al bancii in legatura cu modul in care este reglementata, in contractul de credit, exprimarea ratei dobanzii variabile.
Ce se va intampla in perioada urmatoare?
In acest context, este interesant de vazut ce se va intampla in perioada urmatoare.
Bunaoara, daca pusa in fata unei decizii definitive si irevocabile pronuntata de o instanta, BCR va actiona din proprie initiativa pentru a le propune clientilor nemultumiti o varianta care sa nu mai poata genera efecte similare.
Sau daca, dimpotriva, va incerca sa foloseasca jurisprudenta favorabila de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (pronuntata, ce-i drept, in cazuri in care clientii au actionat pe cont propriu, nu prin intermediul ANPC) pentru a influenta viitoarele decizii ale instantelor din tara.
Este de asemenea interesant de vazut si daca BNR, in calitate de autoritate de supraveghere, va reactiona fata de incalcarea legislatiei intr-un contract bancar, incalcare confirmata acum in mod irevocabil de o instanta de judecata.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News