Presedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national. Potrivit sefului statului, unele dintre dispozitiile Legii „sunt lipsite de previzibilitate si de claritate, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de catre Parlament".
Legea adoptata de Parlament prevede ca guvernatorul BNR va deveni seful unei noi institutii a statului roman, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala, ce poate recomanda Guvernului sa ia masuri pentru mentinerea stabilitatii financiare, iar Guvernul "trebuie sa adopte masurile corespunzatoare". Insa Klaus Iohannis subliniaza, in cererea de reexaminare transmisa Parlamentului, ca "atat in sistemul normativ roman, cat si in cel european, recomandarea este un act care nu genereaza obligativitatea conformarii fata de aceasta".
In plus, presedintele remarca faptul ca, potrivit textului legii, destinatarii recomandarilor trebuie sa informeze Comitetul cu privire la masurile adoptate sau sa furnizeze o justificare corespunzatoare in cazul in care nu au adoptat astfel de masuri. „In conditiile in care notiunea de "justificare corespunzatoare" nu este definita prin lege, din modul in care este redactata norma, nu se intelege clar pe baza caror criterii stabileste Comitetul daca explicatiile inaintate de destinatari sunt sau nu justificate”, se arata in cererea de reexaminare.
Legea aduce atingere libertatii legislative a Guvernnului
Mai mult, introducerea sintagmei "trebuie [...], inclusiv emiterea de reglementari" in continutul normativ, „induce ideea obligativitatii promovarii de catre Guvern a unor acte normative” ceea ce poate duce si la concluzia ca aceste dispozitii aduc atingere atributiei de exercitare libera a initiativei legislative de catre Guvern.
Presedintele subliniaza, in acest context, ca Guvernul raspunde politic in solidar numai in fata Parlamentului, nefiind obligat sa raspunda in fata niciunei alte autoritati sau entitati publice sau private.
Totodata, presedintele solicita clarificari cu privire la nepublicarea recomandarilor si avertismentelor emise de Comitet, mentionata expres in Lege. Ca argument, in cerere se mentioneaza faptul ca o serie de institutii ale statului, cum ar fi Parlamentul sau Presedintia, pot fi puse in situatia de a lua decizii fara o completa informare, daca avertismentele ajung doar la institutiile vizate.
Actul normativ trebuie sa contina criterii clare pentru reprezentantii Comitetului
In cerere se face referire si la persoanele care vor face parte din structurile comitetului. „Din legea transmisa la promulgare, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala este format din Consiliul general, Comisia tehnica privind riscul sistemic, Comisia tehnica privind gestiunea crizelor financiare si Secretariatul. Daca in ceea ce priveste Consiliul general si respectiv Secretariatul, art. 5 - 8 prevad atat componenta, cat si atributiile acestora, in ceea ce priveste cele doua comisii tehnice, legea le stabileste numai atributiile, fara a cuprinde vreo referire cu privire la componenta. Din aceasta perspectiva, consideram ca se impune completarea legii in acest sens, intrucat un asemenea aspect nu poate fi acoperit prin regulamentul intern al Comitetului”, se arata in cererea presedintelul.
Referitor la faptul ca membrii Consiliului general pot fi inlocuiti cu persoane desemnate de ei, presedintele cere precizari clare cu privire la conditiile concrete ce pot duce la inlocuirea unui membru titular, precum si criteriile ce trebuie indeplinite de persoana delegata.
„De asemenea, in ceea ce priveste componenta Consiliului general, semnalam si faptul ca solutia pentru care a optat legiuitorul ofera ex-ante majoritatea necesara adoptarii deciziilor uneia dintre autoritatile participante in cadrul Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala, situatie in care rolul decizional al celorlalte autoritati in cadrul acestui Comitet poate fi pus sub semnul intrebarii”, se mai arata in scrisoarea presedintelui.
Presedintele respinge imunitatea data de lege persoanelor din structura
„Legea transmisa la promulgare exonereaza de raspundere civila si penala persoanele care au detinut sau detin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucreaza sau au lucrat in cadrul secretariatului Comitetului pentru indeplinirea sau omisiunea indeplinirii oricarui act sau fapt in legatura cu exercitarea, in conditiile legii, a atributiilor legate de activitatea Comitetului, daca acestia au actionat cu buna credinta. Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari si functionari publici, imunitate ce excede cadrului constitutional, ceea ce impune o clarificare legislativa in sensul punerii de acord a recomandarilor europene in materie implementate cu reglementarile interne”, se precizeaza in cererea de reexaminare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
