Ce economii rezista cel mai bine in fata crizei financiare?

Criza financiara a afectat intreaga UE, insa efectul s-a propagat in mod diferit. In timp ce unele state au reusit sa se mentina pe crestere economica, alte s-au afundat adanc in recesiune. Romania este prinsa undeva la mijloc, recesiunea debutand cu o corectie abrupta a produsului intern brut.
 
Tarile baltice au fost cel mai sever lovite de criza financiara internationala. Acestea au intrat in recesiune cu mult timp inaintea zonei euro, fenomenul capatand o amploare foarte mare.
 

Letonia – tara cea mai afectata

 
Letonia este campiona UE la scadere economica, economia fiind intr-o cadere libera. In trimestrul I din 2009, produsul intern brut (PIB) se diminua cu aproape 20%, dupa ce anul trecut economia s-a comprimat cu 5%.
 
Nici Estonia si Lituania nu o duc mult mai bine, avand in vedere ca au inregistrat scaderi ale PIB cu 15,6%, respectiv 11,8%, in primul trimestru din acest an.
 
Motivul principal pentru care aceste tari au avut de suferit este regimul valutar adoptat, care consta in fixarea cursului de schimb fata de euro. Inainte de declansarea crizei financiare, ele aveau deficite de cont curent extrem de mari, care ajungeau chiar si la 22% din PIB.
 
In conditiile in care fluxurile de capital catre economiile emergente s-au oprit, tarile respective s-au aflat in imposibilitatea de a-si finanta aceste deficite. In consecinta, s-a produs o ajustare fortata a economiei, nu lipsita de costuri sociale. Rata somajul s-a dublat in ultimii ani, ajungand aproape de 10%, iar tendinta este in continuare de crestere.
 

Polonia nu a intrat inca pe minus

 
Economiile cu un curs de schimb flexibil au rezistat insa mult mai bine. Deficitele externe au fost corectate in acest caz partial prin deprecierea monedei nationale, astfel ca economiile au fost nevoite sa se ajusteze intr-o masura mai mica.
 
Romania, Polonia, Cehia si Ungaria sunt tarile care fac parte din acest grup. Dintre acestea, economia poloneza s-a comportat cel mai bine, singurul efect al crizei fiind pana acum incetinirea cresterii economice. Deprecierea monedei nationale a fost insa cu mult mai mare decat la noi. Cursul de schimb a crescut de la 3,4 zloti/euro la mijlocul lui 2008 pana la peste 4,8 in februarie 2009. In prezent, cursul a revenit aproape de 4,5, dupa ce temerile investitorilor cu privire la economiile emergente s-au mai disipat.
 
In prezent, Polonia si Cipru sunt singurele economii din UE care nu au intrat pana acum in declin. Pe ansamblul UE, tendinta de scadere economica s-a accelerat in primul trimestru din 2009, cand PIB s-a diminuat cu 4,5%.
 
La noi, economia a intrat pe minus de la inceputul acestui an, dar cu o viteza destul de mare (-5,7%, date ajustate sezonier). Estimarile oficiale indica o scadere economica de 4% in acest an, ceea ce inseamna ca in urmatoarele trimestre contractiile ar trebui sa se atenueze.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Pretul energiei electrice incetineste ieftnirea creditelor
Pretul energiei electrice incetineste ieftnirea creditelor

Cu o contributie neasteptata in inflatie, pretul energiei electrice poate amana reducerea dobanzii de politica monetara a BNR, fapt ce se va reflecta in pretul creditelor.

22 Martie 2021 | Banii si economia

15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?
15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?

Pe 15 martie 2021, Conso aniverseaza 15 ani de la lansarea site-ului. Ne-am gandit ca ar fi interesant, pentru utilizatorii nostri, sa aruncam o privire in urma, pentru a vedea cum aratau in martie 2006 dobanzile la credite si depozite, dobanda BNR, veniturile populatiei si pentru a radiografia magnitudinea schimbarilor survenite intre timp.

23 Februarie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus