Guvernatorul BNR se arata ingrijorat atat de unii indicatori macroeconomici, cat si de modul in care bancile acorda credite populatiei. Prezent la conferinta “Creditul bancar: noile frontiere”, Mugur Isarescu a spus ca, de multe ori, bancile subestimeaza riscul si ca sunt necesare progrese majore legate de cultura creditului.
Isarescu a pledat pentru o mai mare responsabilitate a bancilor in acordarea de credite, subliniind ca banca centrala nu-si doreste o stopare sau o restrangere a creditului, ci o reducere a vitezei de expansiune a imprumuturilor acordate populatiei.
Inamicul public nr. 1 identificat de banca centrala il reprezinta creditul de consum acordat de banci in valuta. Cu toate acestea, BNR nu doreste sa limiteze cresterea creditului prin metode administrative, de tipul plafoanelor impuse fiecarei banci in parte, ci prin scumpirea acestuia.
Repetenti la “cultura” creditului
Desi considera ca s-au facut unele progrese in ceea ce priveste “cultura” creditului, guvernatorul BNR considera ca atat bancile, cat si institutia pe care o conduce trebuie sa faca mai mult in aceasta privinta.
“Pentru mine este extrem de ingrijorator sa aud ca oamenii iau credite pentru ca nu au cu ce sa-si plateasca intretinerea” afirma Isarescu. El sustine ca asemenea clienti nu ar trebui sa se imprumute la banci, daca nu au speranta imbunatatirii situatiei lor financiare, pentru ca creditele vor trebui date inapoi impreuna cu dobanzile aferente, care nu sunt deloc mici.
Isarescu a criticat in special creditele acordate doar pe baza actelor de identitate si a unor adeverinte de venit sumare, aratand si faptul ca exista locuri in tara unde contrafacerea documentelor a luat amploare.
“A venit timpul ca bancile sa cam termine cu reclamele la TV cu credite acordate usor, doar cu buletinul. Cred ca e nevoie ca bancile sa le explice clientilor si care sunt riscurile legate de creditele in valuta” a spus Isarescu.
Reducerea deficitului ar putea creste ratele
Avertismentele formulate de guvernatorul BNR vin pe fondul ingrijorarii crescute a Bancii Nationale in legatura cu nivelul deficitului de cont curent, care a ajuns sa reprezinte 14% din PIB. Asta in conditiile in care nivelul care poate fi sustinut, la acest moment, prin investitii straine directe, nu depaseste 7% din PIB, iar nivelul acceptabil al acestuia nu este mai mare de 9-10% din PIB.
Desi BNR nu intentioneaza o corectie brutala a nivelului deficitului de la 14% la 10% din PIB, este relativ previzibil ca banca centrala va lua in viitorul apropiat o serie de masuri de diminuare a nivelului acestuia. Iar o asemenea politica monetara creeaza premisele unei deprecieri a leului in raport cu euro, ceea ce ar putea genera mari probleme celor care obtin venituri in lei, dar s-au imprumutat in valuta. Si in special acelora care s-au indatorat la limita superioara a capacitatii lor de rambursare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News