Pe fondul crizei din SUA, retragerii investitorilor straini, a instabilitatii celor autohtoni, piata de capital locala a fost serios afectata. Daca privim la actorii din piata, putem observa modul specific in care fiecare este afectat. Un element comun apare insa in toate pozele, lipsa de incredere a investitorilor, accentuata de vestile externe.
Criza din SUA reprezinta un semnal de alarma si pentru autoritatile romane. Daca ne gandim la amploarea crizei de sistem pe care o traverseaza in prezent SUA, am putea spune ca un sigur pacat din cele sapte fundamentale au determinat aceasta, si anume lacomia, iar acest pacat s-a savarsit si in Europa si in alte tari.
Dar aceasta este doar o viziune simplista, in realitate au existat mai mult de sapte pacate, iar un altul care imi vine in minte este inclinatia accentuata spre consum, suprastimulata de toti cei care vand. Am ajuns astfel sa uitam cat consumam. Nimeni nu a parut preocupat sa incurajeze economisirea, pe principiul ca fiecare economiseste cat poate si daca poate.
Nimic rau pana aici, consumul a reprezentat motorul economiei romanesti si poate reprezenta in continuare solutia iesirii din criza. Insa pentru a asigura un echilibru in gestiunea rationala a resurselor economice trebuie sa protejam si resursele financiare generate de menaje, companii si stat.
Educatia financiara este prioritara
Pentru a vorbi de un program coerent de stimulare a economisirii trebuie sa incepem cu baza piramidei - educatia financiara a populatiei. Educatia financiara a populatiei este mai mult decat precara si inca nu exista o institutie a statului roman care sa se ocupe in mod firesc de aceasta.
Lipsa unui program coerent de actiune care sa prevada masuri generale, dar si masuri specifice pentru fiecare ramura a industriei financiare, dar mai ales lipsa educatiei financiare a populatiei si a unei institutii guvernamentale care sa se ocupe in mod serios de acest aspect, reprezinta factori de risc care pot anula efectele pozitive ale stimulentelor fiscale si a reducerii taxelor datorate autoritatii de reglementare.
Guvernantii nu s-au gandit si la stimularea economisirii, deoarece impactul economic al consumului este mai vizibil, acesta poate stimula pe termen scurt mai rapid cresterea economica si aduce mai multe voturi. Insa o societate care consuma uitand sa economiseasca ramane repede fara resurse si este dependenta de finantarea externa. Dar daca nu mai are acces la finantarea externa, pentru ca nici alte societati nu mai dispun de excedente de resurse?
Cred ca acesta este marea problema a societatii romanesti contemporane, la saracia cronica mostenita de la regimul comunist s-a adaugat lipsa de educatie privind economisirea. Nu a existat un program coerent de stimulare a economisirii dezvoltat de catre guvernanti si factorii de decizie, asa cum au adoptat francezii sau americanii.
Deficientele industriei de asset management
Daca analizam industria romaneasca de asset management observam imediat ca principala problema este insuficienta veniturilor societatilor de administrare a investitiilor. Aceasta se datoreaza mai multor factori specifici pietei romanesti printre care:
- insuficienta surselor administrate. Desi in Romania, economiile populatiei sunt de circa 16 miliarde euro, foarte putini sunt aceia care investesc in fonduri de investitii.
- volumul redus al activelor administrate a dus la subdezvoltarea cronica a industriei.
- publicitate neatractiva, incorsetata intr-o serie de restrictii, aparute dupa scandalul FNI care altereaza mesajul promotional. Birocratie in obtinerea avizelor emise de autoritatea de reglementare pentru enuntul publicitar. Aceasta a facut ca o intreaga industrie practic sa nu apeleze la reclama TV.
- lipsa unor instrumente financiare diversificate si un numar redus de emitenti si IPO-uri pe piata de capital autohtona.
- lipsa de apetenta a investitorilor institutionali pentru investitii in fonduri mutuale. Foarte putine banci, societati de asigurari, fonduri de pensii investesc in fondurile de investitii din Romania.
- intarzierea adoptarii proiectului CNVM care modifica regulamentul CNVM nr.15/2004, privind organizarea si functionarea societatilor de administrare a investitiilor, a depozitarilor si a fondurilor deschise (OPCVM) si inchise de investitii (AOPC). Sunt intarziate astfel masuri care ne apropie de standardul european al legislatiei in materie, noi modalitati de distributie a unitatilor de fond prin intermediul persoanelor fizice autorizate. Aici cred ca trebuie sa facem o paranteza si sa mentionam ca ar trebui extinsa sfera distributiei unitatilor de fond si prin intermediul altor institutii, cum ar fi societatile de asigurari.
- lipsa unui sprijin direct din partea statului roman, care in opinia mea ar trebui sa stimuleze fenomenul economisirii pe termen lung in Romania.
Cred insa ca in situatia actuala pentru industria de asset management romaneasca trebuiesc gandite masuri structurale specifice. Pentru banci care jongleaza cu dobanda, pastrand un ecart mare intre dobanzile pasive si active poate fi mai facil de actionat, insa pentru celelalte forme de economisire pe termen mediu si lung trebuiesc gandite masuri specifice, inclusiv de stimulare fiscala.
Subscierile la fonduri trebuie incurajate fiscal
Iata de ce Consiliul de Administratie al Prime Asset Management, prin presedintele Cosmin Brendea si vicepresedintele Ionut Coman, a trimis Ministerului Economiei si Finantelor o propunere care sa sprijine industria de profil, la nivel structural, printr-un stimulent fiscal acordat angajatorilor care acorda prime angajatilor sub forma unor achizitii de unitati de fond.
Propunerea consta in modificarea Codului Fiscalsi Normelor metodologice ale Codului Fiscal,in sensul extinderii deductibilitatii cheltuielilor efectuate, in numele unui angajat, la fondurile de investitii (OPCVM si AOPC), prin achizitionarea de titluri de participare (cheltuieli care reprezinta primele acordate), in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 500 euro intr-un an fiscal pentru fiecare angajat. O alta conditie importanta este ca fondurile de investitii (OPCVM si AOPC) sa investeasca cel putin 80% din structura activelor detinute in instrumente financiare ale pietei financiare romanesti, asa cum sunt definite de art. 2 al Legii nr.297/2004 privind piata de capital.
Avantajele unei astfel de modificari sunt multiple, pentru toti actorii, anagajatorul beneficiaza de stimulent fiscal si reuseste o mai buna motivare si fidelizare a angajatilor.
Angajatul descopera un nou instrument financiar, lichid si este invatat sa economiseasca, fiind stimulat astfel si procesul de economisire.
Industria de profil are mai multe avantaje:
- publicul descopera un instrument financiar si este invatat sa economiseasca printr-un stimulent fiscal;
- oferirea unor sisteme alternative de economisire;
- mai multe resurse financiare pentru investitii, investitia insemnand crestere economica;
- dinamizarea vanzarilor, aproape inexistente in aceasta conjunctura de panica generalizata a investitorilor.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
