Fonduri mutuale sau fonduri de pensii facultative?
17 Martie 2008 | Autor: Alina Branescu
In Occident, majoritatea persoanelor care fac plasamente la fondurile mutuale au in vedere asigurarea unor venituri suplimentare la pensie. Conso analizeaza in ce masura fondurile mutuale de la noi pot completa sau substitui o pensie facultativa.
Fenomenul pensiilor private a luat amploare odata cu obligativitatea aderarii persoanelor intre 18 si 35 de ani la un fond de pensii administrat privat. Cu acest prilej, administratorii de pensii facultative au primit un impuls pentru a-si promova mai intens produsele.
Oferta este insa restransa, in prezent, functionand doar 7 fonduri de pensii facultative. Pe de alta parte, fondurile mutuale sunt mult mai diverse, ceea ce inseamna ca o persoana are sanse mai mari sa gaseasca o oferta mai aproape de propriile asteptari. Pe piata exista in jur de 40 de fonduri, impartite in 4 grupe dupa riscul detinut: actiuni, diversificate, de obligatiuni si monetare.
Procedura de lucru
Fondurile de pensii private functioneaza pe principiul celor mutuale, in sensul ca sumele depuse sunt investite de un administrator cu scopul de a obtine randamente cat mai mari. Iar, fiecare contributie se transforma in unitati de fond la valoarea din ziua respectiva.
Si, in timp ce la fondurile mutuale nu exista o limita maxima pentru suma care poate fi investita, in cazul fondurilor de pensii administrate privat, contribuabilul poate aloca lunar cel mult 15% din salariul brut.
O alta diferenta apare la rascumpararea unitatilor. Daca la fondurile de pensii, persoana respectiva va incasa lunar o anumita suma de bani, la fondurile mutuale, banii sunt pusi integral la dispozitia investitorului.
Fondurile mutuale ofera o gama completa de riscuri
Riscul la care sunt supuse fondurile este un alt aspect foarte important care trebuie luat in calcul inainte de a face o alegere. Acesta este o arma cu doua taisuri, in sensul ca riscurile mari pot duce la randamente ridicate, dar si la pierderi insemnate.
Fondurile mutuale acopera insa intreaga paleta de riscuri. Astfel, persoanele prudente se pot indrepta spre fondurile monetare si de obligatiuni, iar cei care doresc sa-si asume riscuri mai mari pot alege intre fondurile mixte si de actiuni.
Fondurile de actiuni sunt cele mai expuse la risc, unele avand libertatea sa investeasca pana la 100% in actiuni, cum este Omninvest. Altele, cum ar fi Intercapital poate investi maxim 95% in actiuni, iar BT Maxim - 90%.
Pe de alta parte, fondurile de pensii au o limita mult mai mica pentru plasamentele in actiuni. Allianz Tiriac poate sa investeasca pentru fondul AZT Vivace maxim 50% din active in actiuni, acesta fiind singurul fond facultativ cu grad ridicat de risc.
Din punct de vedere al sigurantei, fondurile de pensii sunt avantajate de legislatie, care stabileste ca acestea nu pot intra in faliment. In plus, adminstratorii urmeaza sa devina participanti la un fond de garantare.
Costuri si taxe
Fondurile de pensii sunt aparent avantajate de fiscalitate, deoarece participantii sunt scutiti de impozitare pana in momentul platii pensiilor. Lucrurile nu sunt atat de simple pentu ca nu se stie inca nimic despre impozitul care se va aplica la sumele primite. Acesta se va impune in functie de Codul Fiscal valabil la momentul respectiv, conform art. 88 din Legea 204/2006. Cert este ca acum se pot deduce 200 de euro din venitul salarial brut lunar pentru contributiile platite.
In schimb, la fondurile mutuale, daca rascumpararea se face dupa un an de zile, impozitul impus se reduce de la 16% la 1%, iar comisioanele de rascumparare sunt 0%. Trebuie avut in vedere si ca unele fonduri aplica comisioane de subscriere care nu depasesc 3% si pot varia in functie de modalitatea de plata.
Românii pun tot mai mulți bani în fondurile de acțiuni, dar randamentul nu este singurul lucru pe care ar trebui să-l urmărească investitorii. Cât din câștig le rămâne după costurile de administrare și cât de scumpe sunt, de fapt, acțiunile cumpărate la prețurile de astăzi?
Moda investițiilor recurente, bazată pe convingerea că toate piețele cresc pe termen lung, combinată cu mirajul ETF-urilor, ne face uneori să ignorăm un principiu fundamental al investițiilor: raportul corect dintre preț și valoare.
Promovarea agresivă a fondurilor mutuale pe acțiuni și deficitul de ofertă din piața locală încep să contureze o posibilă bulă de proporții la BVB. În condițiile în care deficitele bugetare sunt tot mai apăsătoare, iar inflația depășește 10% în România, puțini s-ar fi așteptat ca Bursa de Valori București (BVB) să fie printre cele mai performante burse din lumea dezvoltată.
Pe 12 iunie 2026, compania lui Elon Musk s-a listat pe bursa americană Nasdaq și a strâns 85,7 miliarde de dolari, mai mult decât orice altă companie în istoria bursei.
