Salvarea euro: Plata la comun a datoriilor suverane

Cea mai recenta propunere a expertilor pentru iesirea din criza a economiei UE este infiintarea unui fond comun de rascumparare a datoriilor suverane excesive. Propunerea a primit vot pozitiv din partea Comitetului de Afaceri Monetare a Parlamentului European si ar putea intra pe ordinea de zi la Summitul sefilor de state din 9 decembrie.

Consiliul german de experti economici, un organism independent care are rolul de consilier pentru guvernul german si Bundestag, propune crearea unui nou fond al datoriilor suverane si impartirea poverii.

Cum va functiona fondul?


Planul are in vedere ca datoriile suverane care depasesc 60% din PIB sa fie transferate intr-un fond de 2,3 trilioane euro (2.300 miliarde euro) care urmeaza sa fie rambursat in 25 ani.

Conform unuia dintre initiatorii proiectului, profesorul Cristoph Schmidt, aceasta solutie ar reduce ratele de dobanda si presiunea aferente rambursarii, oferind o atmosfera calma, necesara pentru adoptarea de masuri pe termen lung.

In plus, nu ar fi necesare modificari ale Tratatelor Uniunii Europene.

Majoritatea membrilor Parlamentului European s-au aratat favorabili acestei propuneri. Principalul avantaj identificat este rapiditatea cu care s-ar putea implementa un astfel de proiect.
De asemenea, eliberarea de sub povara datoriilor excesive a economiilor le-ar permite sa se finananteze la costuri mai mici.

Statele cu economii stabile nu vor dori sa participe


In timp ce punerea la comun a datoriilor excesive ar aduce beneficii statelor supraindatorate, solutia ar putea sa nu fie pe placul tarilor care beneficiaza in prezent de o pozitie stabila financiar.

Acestea ar urma sa suporte o parte din datoria vecinilor si nu ar accepta in consecinta sa intre in schema, cu pretul pierderii unei pozitii privilegiate intr-o perioada tulbure.

“Nu este o alegere ce trebuie facuta doar din prisma obtinerii sau nu a unor costuri mai mici de finantare, ci este o alegere in vederea salvarii euro. Situatia este in prezent ignorata in Germania”, a precizat profesorul Schmidt.

Avand in vedere insa ca tarile cu cea mai mare influenta in creionarea politicilor UE nu au o datorie bugetara excesiva si ar avea de suferit de pe urma impartirii poverii, este destul de improbabil ca propunerea sa fie adoptata.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus