Progrese minore impotriva evaziunii fiscale in UE, la un an de la Panama Papers

Tarile Uniunii Europene au restante semnificative in privinta adoptarii masurilor necesare combaterii evaziunii fiscale si spalarii banilor, chiar si la un an de la declansarea scandalului Panama Papers. Desi la nivelul UE institutiile reprezentive au recomandat masuri dure in astfel de cazuri, acestea nu au fost transpuse la nivel national.

Sven Giegold, reprezentantul grupului parlamentar Green/EFA in Comisia de ancheta a Panama Papers, atrage atentia, in acest context, ca este vremea ca statele membre ale UE sa inceteze sa mai blocheze demersurile pentru combaterea evaziunii fiscale si a spalarii banilor.

Giegold: Guvernele nationale se opun cu incapatanare schimbarilor

“Cea mai mare scurgere de informatii din istorie a dovedit ceea ce multi doar au suspectat vreme indelungata: cat de usor s-a putut evita plata taxelor sau s-au putut spala bani murdari. Cu toate dovezile fraudei pe masa, pentru ca toata lumea sa le poata vedea, Comisia Europeana a fost fortata sa introduca masuri mai dure impotriva spalarii banilor. Insa progresele in privinta monitorizarii concultantilor fiscali si a masurilor de protectie, atat de necesare, pentru cei care au dezvaluit public aceste practici sunt mult prea lente”, a subliniat Giegold.

Mai mult, el sustine ca aceste masuri nu sunt suficiente atat timp cat guvernele nationale insista cu incapatanare ca lucrurile sa continue “business as usual” (ca si pana acum).

“Refuzul lor de a face progrese in tranparentizarea datelor referitoare la identitatea proprietarilor companiilor si trusturilor si tacticile de intarziere a masurilor de scoatere la lumina a sistemului de taxare a companiilor ne duc cu gandul la o acceptare tacita a din partea acestora a evitarii taxelor. Acesta este, pe scurt, raspunsul incredibil la cel mai mare scandal fiscal din toate timpurile”, mai spune europarlamentarul citat.

PE a cerut masuri mai dure decat cele adoptate de statele membre

Pe parcursul negocierilor pentru Directiva europeana privind spalarea banilor, Parlamentul European a solicitat adoptarea unor masuri mult mai dure decat cele adoptate de statele membre, afirma Giegold.

In aceste conditii, el sustine ca este nevoie de intarirea cooperarii dintre autoritatile statelor membre, pentru a se asigura faptul ca regulile impotriva spalarii banilor sunt cu adevarat implementate.

“Consultantii fiscali, auditorii si firmele de avocatura trebuie sa fie supervizate eficient, iar cei care au dezvaluit informatiile trebuie protejati. Activele provenite din spalarea banilor sau din evaziune fiscal trebuie sa poata fi verificate dincolo de granitele nationale, si nu doar conturile bancare, ci si asigurarile de viata, plasamentele in fonduri de investitii sau active imobiliare”, mai spune Giegold.

Brexitul, ocazie de negociere a pentru renuntarea la afaceri in paradisuri fiscale

Marea Britanie si teritoriile sale “offshore” au jucat un rol negativ in privinta secretizarii activitatii companiilor. Tocmai de aceea, cu ocazia negocierilor privind Brexitul, trebuie sa se ia masuri pentru inchiderea business-urilor britanice din paradisurile fiscale, ca o conditie pentru accesul la piata de capital a Uniunii Europene.

“Ca membru al Uniunii Europene, Marea Britanie a putut bloca masuri defensive menite sa protejeze integritatea sistemului financiar European”, mai spune oficialul mentionat.

Comisia de ancheta pentru analizarea dezvaluirilor din scandalul Panama Papers a fost infiintata, in cadrul parlamentului european, in iunie 2016. Mandatul Comisiei a fost prelungit pana in decembrie 2017, astfel ca este de asteptat sa isi prezinte raportul final in noiembrie, dupa 18 luni de investigatii.

In acest context, in ianuarie 2017, grupul Greens/EFA a publicat un raport referitor la rolul intermediarilor (banci, contabili, avocati), in scandalul fiscal Panama Papers.

Totodata, grupul a lansat si o petitie, prin care solicita institutiilor UE sa dea in judecata bancile care au permis clientilor lor sa isi ascunda activele in paradisuri fiscale. Pana in prezent, petitia a strans peste 500.000 de semnaturi.

In scandalul Panama Papers sunt implicate peste 500 de banci din intreaga lume.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus