Planul pentru stabilizarea zonei euro: elemente cheie

Salvarea Greciei implica acceptarea unei pierderi de 50% la obligatiunile de stat detinute de investitorii privati, conform solutiei de gasite liderii europeni la Bruxelles. Pentru a preveni raspandirea crizei si in alte state, fondul european pentru situatii de urgenta va putea asigura finantari de pana la 1 trilion euro.

Dupa discutii indelungate, liderii europeni reuniti la Bruxelles au reusit sa puna la punct cel de-al doilea plan pentru salvarea Greciei. Totodata, s-au luat masuri pentru a restaura increderea investitorilor in zona euro, dupa ce criza datoriei publice risca sa se extinda si in state membre cu economii mai importante la nivel european, precum Italia sau Spania.

1.    Solutia pentru datoria Greciei

La presiunea sefilor de stat, bancile au acceptat in cele din urma sa suporte o pierdere de 50% la investitiile in titluri de stat grecesti. Acest lucru va avea ca efect o reducere cu 100 miliarde de euro a datoriei de stat a Greciei. In compensatie, statele membre ale zonei euro vor oferi bancilor private un ajutor de pana la 30 miliarde de euro.

Totodata, statele membre si FMI vor stabili un nou program multianual pentru sprijinirea Greciei in valoare de 100 miliarde de euro, care va fi insotit de o monitorizare mai stricta a reformelor pe care guvernul grec se va angaja sa le puna in aplicare.

Prin aceste masuri, se urmareste ca datoria publica a Greciei sa scada la 120% din PIB in 2020, fata de 160% din PIB cat a ajuns in prezent.

2.    Fondurile pentru interventii, majorate la 1 trilion euro


O alta masura agreata in cadrul summit-ului este cresterea capacitatii de interventie, prin Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara (FESF). FESF va putea oferi asistenta financiara de pana la 1 trilion de euro, prin optimizarea modului de utilizare a resurselor disponibile.

Fondul va putea ajuta statele membre sa obtina noi imprumuturi de la investitorii privati la costuri scazute, prin oferirea unor asigurari in caz de neplata. In plus, FESF va putea participa impreuna cu investitorii privati in crearea unor vehicule speciale, pentru a oferi sprijin financiar statelor membre.

3.    Cresterea capitalizarii bancilor

Sectorul bancar va fi ajutat la randul sau sa devina mai solid, prin crearea unei facilitati de finantare, disponibila la nivel european.

Pana in iunie 2012, toate bancile vor trebui sa aiba un nivel de solvabilitate de minim 9% (pentru fondurile proprii de nivel 1), fata de 8% cat este in prezent.

4.    Masuri de disciplina fiscala

De la inceputul lui 2012, Pactul de Crestere si Stabilitate va fi completat, pentru a asigura o disciplina fiscala mai stricta de catre statele membre. Pactul Euro Plus va impune:

  • Adoptatea de catre fiecare stat a unor reguli stricte pentru echilibrul bugetar;
  • Bugetele nationale vor trebuie concepute pe baza unor proiectii economice independente;
  • Implicarea parlamentelor in respectarea recomandarilor europene, privind politicile bugetare si economice;
  • Consultarea Comisiei Europene si a altor state membre, inainte ca un stat sa efectueze modificari fiscale si bugetare majore, pentru a se analiza riscul de contagiune la nivel european;
  • Angajamentul de a respecta recomandarile Comisiei Europene in implementarea Pactului de Crestere si Stabilitate.
In plus, tarile aflate in procedura de deficit excesiv vor fi mai atent monitorizate. In acest caz, proiectul de buget de stat va fi examinat mai intai de statele membre, inainte de a fi trimis spre aprobare in Parlament, iar executia bugetara va fi, de asemenea, urmarita de la Bruxelles.


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?
15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?

Pe 15 martie 2021, Conso aniverseaza 15 ani de la lansarea site-ului. Ne-am gandit ca ar fi interesant, pentru utilizatorii nostri, sa aruncam o privire in urma, pentru a vedea cum aratau in martie 2006 dobanzile la credite si depozite, dobanda BNR, veniturile populatiei si pentru a radiografia magnitudinea schimbarilor survenite intre timp.

23 Februarie 2021 | Banii si economia

Cateva sfaturi practice impotriva fraudelor pe internet
Cateva sfaturi practice impotriva fraudelor pe internet

Inducerea in eroare a posesorilor de carduri cu ajutorul unor site-uri-clona nu este o noutate, difera doar pretextele prin care acestia sunt tentati, iar ingeniozitatea infractorilor cibernetici nu are limite.

19 Februarie 2021 | Banii si economia

Cum pot fi invatati copiii sa economiseasca
Cum pot fi invatati copiii sa economiseasca

Conturile pentru copii pot oferi dobanzi superioare dobanzilor la termen uzuale. Iar cand acestea se suprapun bonusurilor pentru economisire, chiar si cei mici pot fi atrasi in jocul punerii banilor de-o parte.

10 Februarie 2021 | Banii si economia

Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune
Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune

Banca Nationala a redus pe 15 ianuarie dobanda de politica monetara de la 1,5% la 1,25%, mutare care ar putea sa dea o mana de ajutor debitorilor care reiau platile la banci.

18 Ianuarie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus