Firmele Big Four influenteaza politica fiscala a UE

O organizatie europeana a gasit dovezi concrete ce atesta influenta marilor companii de consultanta fiscala asupra legislatiei comunitare. Ce masuri trebuie sa ia autoritatile europene?
 
Observatorul Europena pentru Corporatii a publicat un studiu care arata modul in care firmele de consultanta din grupul “Big Four” -  Deloitte, EY, KPMG si PwC - influenteaza politicile fiscale ale Uniunii Europene, in ciuda evidentului conflict de interese in care se afla, avand in vedere ca acestea concep si furnizeaza corporatiilor multinationale scheme de evitare a platii taxelor.
 
Tot mai multi bani europeni merg catre firmele de consulanta
 
In ciuda tuturor dezvaluirilor cu privire la serviciile de asistenta oferite companiilor pentru evitarea platii taxelor de la cazul “Luxembourg Leaks” incoace, companiile Big Four si-au imbunatatit portofoliul de contracte de achizitii publice prin care acorda consultanta Comisiei Europene de la sapte milioane de euro in 2014 la 10,5 milioane de euro in 2018, reiese din studiu.

Cele patru companii domina grupurile consultative convocate de Comisia Europeana, adesea sub acoperirea unor organizatii largi cum ar fi Camera de Comert Americana, cu ajutorul carora isi ascund numele si intentiile.

Studiul enumera 12 factori de decizie din UE cu roluri esentiale in elaborarea politicii fiscale a Comisiei Europene si reprezentantele permanente ale statelor membre prin care companiile de consultanta isi exercita influenta.

Influenta este demonstrata de cele 2 propuneri ale Comisiei privind noile norme de transparenta pentru consilierii fiscali in ceea ce priveste raportarea sistemelor agresive de evaziune fiscala si raportarea publica de la o tara la alta cu privire la profiturile si taxele platite de multinationale.

Desi Comisia a propus obligarea consilierilor fiscali sa raporteze autoritatilor publice schemele agresive de evitare a platii taxelor, KPMG si Deloitte au solicitat insistent o abordare optionala.

In acelasi timp, Consiliul a adoptata, intr-o maniera complet netransparenta, amendamente asemanatoare cu recomandarile PwC din etapele anterioare ale procesului. Compania de consultanta a propus limitari pentru a se evita "impovararea disproportionata" a multinationalelor, criterii restranse pentru catalogarea unei scheme ca fiind “agresiva” si care impun un vot unanim pentru a interzice schemele fiscale.

Textul final al Consiliului din martie 2018 include toate aceste propuneri ale PwC, ceea ce dovedeste ca legatura dintre reprezentantele permanente ale statelor membre si cele patru mari companii de consultanta ramane extrem de eficienta.

In ceea ce priveste raportarea publica de la tara la tara, EY a propus limitari pentru "informatii sensibile din punct de vedere comercial". Dupa o activitate intensa de lobby, Parlamentul a adoptat deja o clauza de retragere care permite companiilor multinationale sa pastreze secrete datele "sensibile din punct de vedere comercial".

Ce masuri sunt necesare in acest context?
 
“Influenta masiva a celor patru mari designeri ai schemelor de evitare a platii taxelor asupra eforturilor institutiilor UE de a ajunge la corectitudinea fiscala ajunge la cer. Abordarea de genul “plateste si ocroteste vulpea pentru a pazi gastele” trebuie sa inceteze. Avem nevoie de institutii europene cu integritate pentru a obtine “justitia” fiscala. Comisia Europeana trebuie sa inceteze sa mai plateasca din bani europeni experti in evaziune fiscala pentru asistenta in elaborarea unei  legislatii corecte si sa recurga la expertiza independenta. Usa deschisa pentru expertii in evaziune fiscala catre Comisia Europeana si reprezentantele statelor membre trebuie inchisa”, a declarat europarlamentarul Sven Giegold, responsabil cu politicile financiare si economice din Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana.

Potrivit acestuia, reprezentantele permanente ale guvernelor statelor membre trebuie sa-si publice intalnirile de lobby, astfel incat cetatenii sa poata afla ale caror interese sunt luate in considerare.

“Lipsa de transparenta a Consiliului in materie de lobby se dovedeste a fi costisitoare pentru cetatenii si intreprinderile mici care trebuie sa plateasca impozite mai mari daca multinationalele platesc mai putin sau nimic. Guvernele europene trebuie sa puna capat blocarii transparentei fiscale pentru companiile multinationale in cadrul Consiliului si sa adopte cerinte obligatorii de raportare intre state, conform recomandarilor Parlamentului European”, a subliniat europarlamentarul citat.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?
15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?

Pe 15 martie 2021, Conso aniverseaza 15 ani de la lansarea site-ului. Ne-am gandit ca ar fi interesant, pentru utilizatorii nostri, sa aruncam o privire in urma, pentru a vedea cum aratau in martie 2006 dobanzile la credite si depozite, dobanda BNR, veniturile populatiei si pentru a radiografia magnitudinea schimbarilor survenite intre timp.

23 Februarie 2021 | Banii si economia

Cateva sfaturi practice impotriva fraudelor pe internet
Cateva sfaturi practice impotriva fraudelor pe internet

Inducerea in eroare a posesorilor de carduri cu ajutorul unor site-uri-clona nu este o noutate, difera doar pretextele prin care acestia sunt tentati, iar ingeniozitatea infractorilor cibernetici nu are limite.

19 Februarie 2021 | Banii si economia

Cum pot fi invatati copiii sa economiseasca
Cum pot fi invatati copiii sa economiseasca

Conturile pentru copii pot oferi dobanzi superioare dobanzilor la termen uzuale. Iar cand acestea se suprapun bonusurilor pentru economisire, chiar si cei mici pot fi atrasi in jocul punerii banilor de-o parte.

10 Februarie 2021 | Banii si economia

Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune
Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune

Banca Nationala a redus pe 15 ianuarie dobanda de politica monetara de la 1,5% la 1,25%, mutare care ar putea sa dea o mana de ajutor debitorilor care reiau platile la banci.

18 Ianuarie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus