Criza datoriei publice, in cifre

Cresterea necontrolata a datoriei publice este principalul motiv pentru care investitorii penalizeaza statele europene, mentinand un climat de neincredere pe pietele financiare. Conso.ro va prezinta evolutia grafica a datoriei publice pentru toate tarile din UE.

Cele mai riscante tari

Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania sau grupul PIIGS reprezinta tarile care au atasat cel mai mare risc investitional.

In toate aceste cazuri, datoria publica a crescut rapid in ultimii ani, iar statele continua sa acumuleze noi datorii din cauza deficitelor bugetare mari. Astfel ca investitorii au ajuns sa se intrebe daca datoria va mai putea fi rambursata vreodata.

Cel mai inalt grad de indatorare din UE il are Grecia (cu o datorie publica de 142,8% din PIB), dupa care urmeaza Italia (119% in PIB), conform datelor publicate de Eurostat.








Datorii mai mari de 60% din PIB

Un alt motiv care creeaza tensiune pe pietele financiare este ca tot mai multe tari au depasit plafonul de 60% din PIB sau se afla la granita. Depasirea acestui prag semnaleaza un risc crescut pentru investitorii. In ultimii ani, chiar si statele cu economiile cele mai puternice, precum Germania, Franta si Marea Britanie, au trecut limita de siguranta.











Grad mediu de indatorare

Un alt grup de tari sunt cele cu o datorie publica cuprinsa intre 40% si 60% in PIB. Acestea si-au mentinut inca datoria publica sub control, insa, in cele mai multe cazuri, criza financiara a majorat substantial nota de plata pentru generatiile viitoare.











Tarile cele mai putin indatorate

Bulgaria, Estonia si Luxemburg sunt singurele tari cu o datorie publica mai mica de 20% din PIB, fiind astfel tarile cele mai putin indatorate din UE.  

Romania a iesit din randul acestor tari, avand acum o datorie publica moderata. Deficitele bugetare din ultimii ani au avut un impact major, urcand datoria publica de la mai putin de 15% din PIB in 2008 la peste 30% din PIB la sfarsitul lui 2010.






Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus