Criza datoriei publice, in cifre

Cresterea necontrolata a datoriei publice este principalul motiv pentru care investitorii penalizeaza statele europene, mentinand un climat de neincredere pe pietele financiare. Conso.ro va prezinta evolutia grafica a datoriei publice pentru toate tarile din UE.

Cele mai riscante tari

Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania sau grupul PIIGS reprezinta tarile care au atasat cel mai mare risc investitional.

In toate aceste cazuri, datoria publica a crescut rapid in ultimii ani, iar statele continua sa acumuleze noi datorii din cauza deficitelor bugetare mari. Astfel ca investitorii au ajuns sa se intrebe daca datoria va mai putea fi rambursata vreodata.

Cel mai inalt grad de indatorare din UE il are Grecia (cu o datorie publica de 142,8% din PIB), dupa care urmeaza Italia (119% in PIB), conform datelor publicate de Eurostat.








Datorii mai mari de 60% din PIB

Un alt motiv care creeaza tensiune pe pietele financiare este ca tot mai multe tari au depasit plafonul de 60% din PIB sau se afla la granita. Depasirea acestui prag semnaleaza un risc crescut pentru investitorii. In ultimii ani, chiar si statele cu economiile cele mai puternice, precum Germania, Franta si Marea Britanie, au trecut limita de siguranta.











Grad mediu de indatorare

Un alt grup de tari sunt cele cu o datorie publica cuprinsa intre 40% si 60% in PIB. Acestea si-au mentinut inca datoria publica sub control, insa, in cele mai multe cazuri, criza financiara a majorat substantial nota de plata pentru generatiile viitoare.











Tarile cele mai putin indatorate

Bulgaria, Estonia si Luxemburg sunt singurele tari cu o datorie publica mai mica de 20% din PIB, fiind astfel tarile cele mai putin indatorate din UE.  

Romania a iesit din randul acestor tari, avand acum o datorie publica moderata. Deficitele bugetare din ultimii ani au avut un impact major, urcand datoria publica de la mai putin de 15% din PIB in 2008 la peste 30% din PIB la sfarsitul lui 2010.






Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune
Dobanda BNR la minime istorice nu are doar parti bune

Banca Nationala a redus pe 15 ianuarie dobanda de politica monetara de la 1,5% la 1,25%, mutare care ar putea sa dea o mana de ajutor debitorilor care reiau platile la banci.

18 Ianuarie 2021 | Banii si economia

Vom asista in 2021 la o noua bula speculativa?
Vom asista in 2021 la o noua bula speculativa?

Riscurile pe care s-au focalizat investitorii in acest an se vor estompa in 2021, iar banii speculativi ar putea invada pietele de actiuni incurajati de exuberanta consumatorilor si dobanzile minuscule.

21 Decembrie 2020 | Banii si economia

Programul Rabla la electrocasnice, cateva greseli de evitat
Programul Rabla la electrocasnice, cateva greseli de evitat

Cu un buget dublu fata de anul trecut, programul din 2020 ofera in premiera vouchere pentru produsele de baza in scoala online precum laptopurile si tabletele.

15 Decembrie 2020 | Banii si economia

De la bula lalelelor la bula bitcoin
De la bula lalelelor la bula bitcoin

Isi imagineaza cineva ca tot cashul ce umbla hai-hui prin lume se va buluci in final pe cryptomonede iar bancile centrale se vor multumi sa bata din buze?

16 Noiembrie 2020 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus