Capcanele Codului Fiscal

Economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea a identificat cinci capcane macroeconomice continute de prevederile Codului Fiscal. Printre acestea se numara adaugarea unui stimul fiscal unei economii care creste peste potential si riscurile cresterii deficitului bugetar peste 3% din PIB.

Potrivit lui Lazea, conceptul de PIB potential arata cu cat poate creste economia fara a crea presiuni inflationiste. Cele mai multe studii, facute atat in cadrul BNR, cat si de catre organismele financiare internationale, estimeaza cresterea potentiala din Romania undeva intre 2,5 si 3% pe an. ”Nu inseamna ca suntem “condamnati” la aceste niveluri de crestere: investitiile pot fi stimulate, la fel ca si demografia sau productivitatea (cele trei ingrediente care compun cresterea economica – n.r.), prin politici de reforme structurale. (…)

Astazi, economia Romaniei creste cu aproape 4,5% pe an (deci peste potential) si nu exista nici un motiv pentru a adauga stimuli suplimentari de crestere printr-o relaxare masiva a politicii fiscale. Este ca si cum un sofer ar apasa pe acceleratie in timp ce masina in care se afla o ia la vale, convins fiind ca nu va trebui sa franeze brusc, deoarece legea gravitatiei nu i se aplica”, a scris Valentin Lazea pe blogul BNR.

In opinia sa, este de preferat o crestere sustenabila de 3%; 3%; 3%; 3% (adica 12% in patru ani), decat de 5%; 5%; -2% si 1% (pentru un total de 9% in patru ani). ”Aici trebuie sa vorbim si de ipocrizia mediului de afaceri autohton, care prefera castigurile pe termen scurt (si preseaza asupra factorului politic) chiar stiind bine ca acestea sunt nesustenabile si reversibile in timp. Despre omul de rand, ce sa mai vorbim? Deprins cu supravietuirea de pe o zi pe alta, orice concept de planificare pe termen lung ii este strain cu desavarsire, asa incat se bucura pentru orice castig prezent, indiferent de pretul pe care va trebui sa il plateasca ulterior”, sustine economistul BNR.

A doua capcana identificata de Lazea este referitoare la deficitul bugetar, care, daca ajunge 3% din PIB, sau peste, intr-un an in care cresterea economica supraperformeaza, intr-un an slab ar putea ajunge la 5-6 procente din PIB.

Pe de alta parte, incalcarea unuia din criteriile de la Maastricht, cel referitor la deficitul bugetar, semnalizeaza “seriozitatea” intregii clase politice (si a mediului de afaceri) in ceea ce priveste adoptarea euro, atunci cand – teoretic cel putin – ar trebui ca Romania sa intre in Mecanismul Ratelor de Schimb II la 1 ianuarie 2016.

In aceste conditii, Lazea sustine ca politica monetara va trebui sa reactioneze si sa devina, macar ea, contraciclica, daca politica fiscala devine agresiv prociclica.

”Intr-un mediu economic cuprins de euforie (nejustificata) este usor sa ne imaginam preturile locuintelor crescand cu 8-10% pe an. Ce vor face multi deponenti la banci, ale caror dobanzi de 2% abia acopera rata inflatiei si comisioanele de administrare? Exista riscul real ca intermedierea imobiliara sa redevina un sport national, asa cum a fost in perioada 2007- 2008. Banca Nationala nu are cum sa ramana indiferenta si sa nu ridice nivelul dobanzilor. Astfel, ce se va castiga pe “mere” (prin relaxarea politicii fiscale) se va pierde pe “pere” (prin inasprirea politicii monetare)”, a explicat Lazea.

In plus, Romania risca sa promoveze un model de crestere consumerist, care sa o condamne la capcana venitului mijlociu. ”Daca autoritatile aleg sa stimuleze consumul, prin sacrificarea investitiilor si a exporturilor, tarile respective au toate sansele sa ramana prinse in capcana venitului mijlociu, o zona din care nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad (vezi cazul Greciei, Argentinei si al altor state mediteraneene si sud – americane cu care ne asemanam). Din contra, daca autoritatile conving populatia sa amane consumul si sa stimuleze investitiile si exportul, exista toate sansele ca economiile respective sa iasa din capcana venitului mijlociu (vezi cazul Estoniei, Slovaciei si chiar al Poloniei)”, a mai spus Lazea.

In opinia sa, pe langa cele cinci capcane macroeconomice continute in Codul Fiscal, mai trebuie semnalata una, respectiv semnalul pe care il trimite Romania ca stat indisciplinat fiscal, care a iesit din procedura de deficit excesiv, pentru a reintra din nou.

Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Cateva reguli simple de educatie financiara
Cateva reguli simple de educatie financiara

Lipsa educatiei financiare este cauza unor decizii gresite in ceea ce priveste strategia de creditare, modul cum ne cheltuim banii, felul in care investim sau ne pastram economiile.

27 Mai 2020 | Banii si economia

BNR mentine dobanda la 2,5%. Inflatia sta peste tinta in 2019
BNR mentine dobanda la 2,5%. Inflatia sta peste tinta in 2019

BNR a decis sa mentina dobanda de politica monetara la 2,5%, pe fondul intensificarii presiunilor inflationiste. Inflatia va continua sa se mentina deasupra intervalului tinta in acest an.

5 Iulie 2019 | Banii si economia

Ce despagubiri poti obtine daca intarzie avionul?
Ce despagubiri poti obtine daca intarzie avionul?

Calatoria cu avionul, desi de preferat pentru distante lungi, poate fi si sursa de nemultumiri, fie ca este vorba de intarzieri semnificative, de anularea zborului sau de refuzul de a fi imbarcat. Insa foarte putini dintre cei afectati de aceste situatii stiu ca au dreptul la despagubiri, uneori consistente, pentru neajunsurile pricinuite.

22 Aprilie 2019 | Banii si economia

Disputa pe ROBOR: cum este afectat indicele?
Disputa pe ROBOR: cum este afectat indicele?

Deteriorarea unor indicatori economici care afecteaza direct populatia, cum sunt cursul de schimb si indicele ROBOR, a incins spiritele intre economisti si politicieni. In timp ce primii spun ca aceste evolutii sunt consecintele unor politici iresponsabile, cei din urma acuza in principal BNR ca nu intervine pentru a stabiliza situatia.

18 Februarie 2019 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus