Atacul final asupra independentei supraveghetorilor financiari

Cu o luna si jumatate inainte de alegeri, parlamentarii USL il revocau abuziv pe presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. In prima zi dupa alegeri, s-a anuntat infiintarea unui organism-mamut a carui prima menire este sa ii inlocuiasca pe ceilalti conducatori ai supraveghetorilor financiari care nu sunt agreati de actuala putere.

Functionarea celor trei autoritati de supraveghere din domeniul financiar (Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private) care urmeaza sa fie contopite acum intr-una singura (Autoritatea de Supraveghere Financiara) este departe de a fi fost vreodata perfecta.

Sub nasul unor conducatori cu lefuri grase, de mii si chiar zeci de mii de euro pe luna, au fost posibile fraude majore, s-au produs abuzuri grave carora le-au cazut victima utilizatorii de servicii financiare, drepturile consumatorilor au fost grav afectate.

Ar fi existat motive suficiente si intemeiate pentru a fi schimbate inainte de termen conducerile institutiilor respective, in special in cazul CSA si CNVM, care aveau ani multi de functionare. Dar atat Angela Toncescu, cat si Gabriela Anghelache (ultima, cu mai multe numiri succesive la conducerea CNVM) si-au incheiat mandatele de conducatori ai respectivelor institutii la termenele legale stabilite.

Ceea ce a prevalat, in ciuda tentatiei care in mod sigur a existat si in guvernarile anterioare, de a numi oameni controlati de puterea politica a vremii, s-a numit relativ simplu: respectarea independentei supraveghetorilor financiari. Conditie impusa de Comisia Europeana, care a statuat acest principiu in mod ferm, in toata legislatia financiara.

USL arunca la cos principiile europene

Pentru USL, respectarea acestui principiu de baza pare sa nu reprezinte catusi de putin o prioritate. Dupa revocarea abuziva a presedintelui Consiliului CSA, Constantin Buzoianu, despre care Conso.ro a relatat la momentul respectiv, se pregateste acum preluarea controlului politic si asupra celorlalti supraveghetori financiari, cu exceptia BNR.

Acesta este de altfel si motivul real al infiintarii noii Autoritati de Supraveghere Financiara. Daca lucrurile n-ar sta asa, institutia in sine ar putea fi utila, ba poate chiar ar putea rezolva una dintre marile probleme din trecut ale supraveghetorilor pietelor financiare, si anume numirea in principal pe criterii politice a membrilor din conducerile fostelor autoritati.

Insa proiectul de ordonanta de urgenta care ar urma sa infiinteze aceasta supra-autoritate (de unde aceasta super urgenta?!) este la fel de ambiguu in ceea ce priveste criteriile de competenta pe care trebuie sa le indeplineasca viitorii membri ai Consiliului ASF.

Acestia trebuie sa fie “cetateni romani cu domiciliul in Romania, cu o buna reputatie si pregatire profesionala si o experienta profesionala corespunzatoare in domenii in care ASF are competente”.

Slabe sperante de a avea supraveghetori mai competenti

Formule asemanatoare din legislatia care a stat la baza functionarii celor trei autoritati care vor fi acum desfiintate au permis ca in conducerile acestora sa se regaseasca oameni cu foarte mica legatura cu domeniul sau chiar total pe dinafara.

Primari, deputati lipsiti de cunostinte temeinice in materie, politicieni de profesie, agronomi, metalurgisti, sefe de cabinet ale primilor ministri, consilieri ai diversilor oameni politici, oameni care si-au inceput facultatea la varste la care altii ocupa deja functii de ministru, oameni implicati direct sau apropiati unor falimente mai mult sau mai putin rasunatoare din piata financiara si asa mai departe se regasesc si astazi in conducerile celor trei institutii.

Si as putea sa pun pariu ca, in conditiile in care sunt sanse foarte reduse ca actul normativ care va reglementa infiintarea ASF sa fie schimbat prin introducerea unor criterii clare de competenta profesionala, multi dintre ei se vor regasi si in viitorul consiliu al ASF.

Despre oportunitatea crearii ASF in acest moment si aria sa de cuprindere, pentru ca este absolut de neinteles de ce aceasta autoritate nu va supraveghea si piata bancara, asa cum se intampla in aproape toate tarile din UE care au optat pentru o autoritate unica de supraveghere in domeniul financiar, intr-un articol viitor.


Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?
Inflatia creste, ROBOR scade. Dar ce se va intampla in viitor?

Cresterea inflatiei peste pragul de 3% a avut mai multi vectori de forta, pe langa energie electrica si combustibili o contributie importanta venind din partea ingrijirilor medicale, tutunului, mai multor produse alimentare, etc.

7 Iunie 2021 | Banii si economia

Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung
Statul nu mai vrea banii populatiei pe termen lung

Noile emisiuni de titluri de stat pentru populatie din programul Tezaur, vandute prin Trezorerii si Posta, nu mai includ din aceasta luna scadenta la 5 ani.

6 Mai 2021 | Banii si economia

Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali
Leul se corecteaza si fata de competitorii regionali

In acest an, deprecierea leului se vede atat fata de euro cat si fata de valutele regionale, o dinamica inversata fata de evolutiile din 2019 si 2020 cand leul se aprecia fata de zlot, forint sau coroana din Cehia.

9 Aprilie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus