15 ani de Conso. Cat de mari sunt diferentele dobanzilor la credite si la depozite?

Pe 15 martie 2021, Conso aniverseaza 15 ani de la lansarea site-ului. Ne-am gandit ca ar fi interesant, pentru utilizatorii nostri, sa aruncam o privire in urma, pentru a vedea cum aratau in martie 2006 dobanzile la credite si depozite, dobanda BNR, veniturile populatiei si pentru a radiografia magnitudinea schimbarilor survenite intre timp.

Raportul lunar BNR din martie 2006 vorbeste despre mentinerea dobanzii de politica monetara la 8,5% la sedinta de la finalul lunii respective. Un nivel de aproape 7 ori mai ridicat decat cel din prezent (1,25%). Sa nu uitam insa ca dobanda BNR venea de la 35% in 2001, astfel incat putem vorbi deja de un trend de scadere puternica in 2006. 

La finalul lui 2005 inflatia fusese de 9%, dar avea sa termine anul urmator la 6,6% (anul trecut, in 2020, am avut 2,6%). Rezervele BNR erau in martie 2006 de 20,32 miliarde euro, nivel aflat aproape la jumatate fata de cele 37,45 miliarde euro din ianuarie 2021. 

O schimbare radicala apare daca ne uitam la veniturile populatiei. Castigul salarial mediu net era in martie 2006 de 828 lei ceea ce echivala, la un curs mediu de 3,5 lei/euro, cu 236 euro. La finalul anului trecut castigul salarial mediu net a fost de 3.620 lei, ceea ce corespunde unui castig net de 743 euro la un curs mediu de 4,87 lei/euro. In aproape 15 ani am avut deci un salt de peste 3 ori la nivelul veniturilor exprimate in euro, fapt ce a sustinut cresterea volumelor creditarii, dar si a economisirii. 

Piata creditului in martie 2006 vs decembrie 2020

Expansiunea creditului se vede foarte bine urmarind evolutia masei monetare (M2). La finalul anului trecut aceasta era de 487 milliarde lei in vreme ce in martie 2006 inregistra valoarea de 87,5 miliarde lei. Creditul intern net era in martie 2006 de 65,6 miliarde lei (33 miliarde in moneda nationala) in vreme ce in decembrie 2020 creditul intern era de 293 miliarde lei. 

Ce dobanzi se practicau la credite atunci si cum sunt ele acum?

Dobanda medie pentru creditele noi in lei era in martie 2006 de 14,2% pentru persoanele fizice si de 13% pentru persoanele juridice. Firesc, cele mai mici dobanzi veneau la creditele cu scadenta mai lunga, de peste 5 ani, respectiv 13,7% pe an pentru persoanele fizice si 12,2% pentru cele juridice. 

Sa nu uitam insa ca in acea vreme era la mare moda creditul in valuta, iar dobanda medie pentru creditele noi in euro pentru populatie era de 9,1% iar pentru companii de 5,6%, o diferenta notabila. 

Companiile se imprumutau insa mai mult pe termen scurt, dobanda la imprumuturile in euro pe termen mai lung de 5 ani fiind destul de apropiata de cea pentru persoane fizice-8,5% pentru persoanele jurice fata de 9% pentru populatie. 

Pentru dolari, o alta valuta utilizata atunci pentru creditare, dobanda medie pentru creditele noi ale persoanelor fizice era de 9,9%, iar pentru persoane juridice de 6,4%. 

In decembrie 2020, dobanda medie la creditele noi in lei 
acordate populatiei a fost de 6,6% iar dobanda medie la imprumuturile noi catre institutiile nefinanciare a fost de 4,6%. 

Imprumuturile cu scadente scurte raman in continuare relativ scumpe, dobanda medie la creditele noi pentru populatie cu scadenta cuprinsa intre 1 si 5 ani fiind de 9% fata de 14,7% in urma cu aproape 15 ani. 

Scaderea este mult mai accentuata pentru creditele cu scadenta lunga, sa nu uitam ca intre timp au aparut programele tip Prima Casa ce au tras in jos dobanzile in piata. Astfel, in decembrie 2020, dobanda medie pentru imprumuturile populatiei cu scadenta de peste 5 ani era de 5%. 

Bonificarea economiilor populatiei – atunci si acum

In martie 2006 dobanda medie pentru depozitele noi in lei era de 5,7%, cu un bonus pentru economisirea pe termen mai lung unde se urca la 7,5% (scadenta 1-5 ani). Depozitele noi in euro primeau o dobanda medie de 2,5%. 

La nivelul lunii decembrie 2020, dobanda medie pentru depozitele noi in lei cu scadenta mai mica sau egala cu un an era de 1,5% pe an iar pentru depozitele cu maturitatea de 1-2 ani dobanda medie urca la 2,8%. 

Pe fondul scaderii pana aproape de zero a dobanzilor in spatiul euro, bancile din Romania platesc rareori dobanzi peste 1% pe an pentru depozitele in valuta europeana, singurul plasament cu randament de 2% pe an oferindu-l statul, in cazul titlurilor de stat in euro vandute listate la bursa in primavara anului trecut. 

Cei care doresc sa castige mai mult din economiile lor in lei au alternative suplimentare fata de 2006-fie titlurile de stat cumparate prin Trezorerii, fie titlurile de stat listate la bursa, fie obligatiunile corporative listate (unde dobanzile practicate, de 8-9%, amintesc de dobanzile la depozite din...2006).



Distribuie articolul


Un proiect sustinut de

Banchereza, pe intelesul tuturor


Te ajutam sa intelegi mai usor contractele bancare

Vorbim in termeni simpli, pe intelesul tau

Sfaturi financiare pentru consumatori

Mai mult

ALTE ARTICOLE - Banii & economia


Ajutoare de stat pentru facturile la energie si gaze
Ajutoare de stat pentru facturile la energie si gaze

Asteptata explozie a preturilor in perioada de iarna lasa autoritatile in fata mai multor optiuni-protejarea consumatorului vulnerabil, plafonarea preturilor sau impozitarea profiturilor exceptionale.

17 Septembrie 2021 | Banii si economia

Cum a ajuns statul sa se imprumute la dobanzi negative in euro
Cum a ajuns statul sa se imprumute la dobanzi negative in euro

Ultima licitatie organizata la sfarsitul saptamanii trecute pentru titluri de stat in euro a fost suprasubscrisa de banci la un randament mediu negativ de -0,04%. De ce ar accepta bancile mai putini bani decat au plasat?

30 August 2021 | Banii si economia

Iarna va aduce facturi umflate la energie pentru consumatori
Iarna va aduce facturi umflate la energie pentru consumatori

Preturile la energia electrica si gazele naturale au explodat, daca ne raportam la nivelurile la care se faceau tranzactiile la inceputul anului, iar intrarea in lunile de iarna va genera valori record in facturile consumatorilor.

10 August 2021 | Banii si economia

Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara
Pandemia n-a adus turbulente majore in piata valutara

Cresterea gradului de indatorare publica, dificultatile cu care s-au confruntat companiile locale, reducerea remitentelor n-au cantarit prea mult in cosul valutar, iar leul a ramas relativ stabil fata de principalele valute si monede regionale.

10 Iunie 2021 | Banii si economia

Mai multe articole

Inapoi sus