Asigurarea obligatorie trebuie incheiata si in zonele fara risc

Curtea Constitutionala a respins cererea unei persoane care a solicitat in instanta constatarea caracterului neconstitutional al legii privind asigurarea obligatorie a locuintei. Acesta a sustinut ca locuinta sa nu se afla intr-o zona de risc, iar impunerea unei asigurari este inselaciune.

Conform domnului Gheorghe Momanu, legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintei trebuia considerata neconstitutionala pe motiv ca ar legifera inselaciunea. Acesta a sustinut ca prima de asigurare aferenta politei este o taxa, pe care trebuie sa o achite chiar si cei care nu au nevoie de protectia acestui produs.

De asemenea, el a solicitat instantei constatarea faptului ca locuinta sa nu este supusa niciunuia dintre cele 3 riscuri prevazute in lege, cutremur, alunecare de teren sau inundatie.

“Invocarea faptului ca legea trebuie declarata neconstitutionala deoarece ar avea la baza inselaciunea a fost declarata neintemeiata. Mai mult decat atat, domnul Momanu nu argumenteaza sub nicio forma fapta de inselaciune care ar putea fi imputata legii 260/2008 sau societatii PAID”, a declarat Aurelia Cristea, director general al PAID.

Aceasta mai precizeaza ca in niciuna din tarile in care asigurarea locuintei este obligatorie, nu a fost contestata, iar scopul legii este sa degreveze bugetul statului prin crearea unui sistem care sa asigure o sursa financiara pentru refacerea locuintelor afectate de dezastre naturale.

Implementarea unui astfel de sistm fac eparte din proiectul Bancii Mondiale in ceea ce priveste Atenuarea Riscurilor Cauzate de Hazarduri Naturale si Pregatirea pentru Situatii de Urgenta.

“Prin transferul riscului catre societati de asigurare, se creeaza posibilitatea folosirii de catre stat a resurselor de la buget pentru refacerea infrastructurii, sporind totodata increderea populatiei in inductria de asigurari, precum si in autoritati”, a mai precizat Aurelia Cristea.