Modul in care este conceputa asigurarea obligatorie a locuintei a starnit nemultumiri in randul populatiei. Principala deficienta este ca unii asigurati nu-si imagineaza ca vor incasa vreodata despagubiri pentru unele din riscurile incluse, iar cei mai expusi riscurilor nu pot beneficia de asigurare.
Asigurarea obligatorie a locuintei ofera protectie impotriva a 3 fenomene naturale: cutremur, inundatie si alunecare de teren.
Multi proprietari contesta obligativitatea asigurarii impotriva acestor riscuri, deoarece probabilitatea ca anumite fenomene naturale sa se manifeste este extrem de redusa in multe cazuri. Prin urmare, cum nu se intrevede posibilitatea de a incasa vreodata despagubiri, unii proprietari vad in plata primelor un prilej de imbogatire nejustificata pentru asiguratori.
Paradoxal este ca nici persoanele expuse cel mai puternic riscurilor acoperite, nu pot beneficia de asigurare.
Conform Ordinului nr. 5/2009 emis de CSA, asigurarea nu acopera daune in cazurile de amenintare brusca de prabusire (cum ar fi cladirile cu bulina rosie) sau daca locuinta a fost construita in zone unde autoritatile au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate adresate direct proprietarului (de exemplu, casele din mediul rural situate in zonele inundabile, care periodic sunt afectate de revarsarea raurilor).
O alta ciudatenie a asigurarii este ca obligativitatea este doar pentru cladirile cu destinatie de locuinta. Prin urmare, daca un apartament sau o casa se afla in proprietatea firmelor si are destinatie comerciala, aceasta poate sa ramana neasigurata.
Asigurarea obligatorie in Statele Unite
Pentru a ne face o idee despre cum ar trebui conceputa, in mod corect, o asigurare obligatorie pentru fenomene naturale, experienta din Statelor Unite ne ofera o imagine foarte buna.
Senatul Statelor Unite ia in considerare sa extinda asigurarea obligatorie impotriva inundatiilor naturale, dupa pagubele imense produse in 2008 si 2011 de uraganele Katrina si Rita.
In prezent, sunt obligati sa cumpere aceasta asigurare doar proprietarii ale caror imobile nu sunt protejate prin structuri anti-inundatii, conform programului national lansat inca din 1968. Aceasta exceptie, impreuna cu alte masuri, au incurajat autoritatile locale sa faca investitii majore pentru construirea de diguri.
Suma asigurata si prima platita nu sunt unice, asa cum este la noi. Ele se determina in functie de valoarea pagubelor pe care le poti suferi si de riscurile la care este expusa fiecare cladire.
Propunerea Senatului este ca asigurarea sa fie pe viitor, obligatorie si pentru locuintele protejate prin constructii anti-inundatii. Asigurarea va fi obligatorie atat pentru locuinte cat si pentru constructiile comerciale situate in zonele cu riscuri reziduale.
Prin urmare, daca stai la marginea desertului, nu te va obliga nimeni sa te asiguri impotriva unei inundatii. Includerea zonei se va face doar daca exista o sansa de minim 1% ca sa apara o inundatie intr-un an.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
