In prima faza, e o veste buna. Economiile facute de Guverne diminueaza riscul insolvabilitatii pe termen lung in piata bondurilor. Pe termen mediu/lung, lucrurile se schimba in pietele de actiuni: cheltuieli guvernamentale si venituri bugetarilor reduse presupun vanzari scazute, profituri in scadere si cotatii mai mici ale companiilor listate.
Adancirea deficitelor publice ridica dobanzile titlurilor de stat iar bucuria investitorilor se transforma in ingrijorare cand randamentele devin prea mari pentru a fi sustenabile pe termen lung. Vedeti cazul porcusorilor europeni.
Castigi bine din bonduri grecesti dar ce folos daca riscul restructurarii datoriei, dupa model argentinian (recent Guvernul tarii tangoului a propus investitorilor sa plateasca 30 de centi la fiecare dolar plasat in bondurile sale in momementul in care Argentina si-a declarat default-ul la inceputul anilor 2000), te paste dupa colt?
Prin urmare, pietele bondurilor reactioneaza bine cand Guvernele isi declara intentia de a taia in carne vie din cheltuieli. Investitorii se gandesc ca in acest mod sunt securizate sumele prevazute pentru exercitiul datoriei publice si ca nu isi vor strica somnul de teama ca dobanzile si principalul nu vor mai fi achitate sau ca datoria va trebui restructurata.
Sigur, exista si reversul medaliei: in cazul in care austeritatea bugetara nu se opreste la taierea cheltuielilor cu salariile si pensiile ci merge hotarat si in directia supraimpozitarii, riscul ca veniturile din taxe si impozite sa scada spectaculos, punand in pericol returnarea normala a datoriilor externe, nu este deloc neglijabil.
Burselelor nu le place austeritatea
Cand o parte consistenta a consumatorilor se trezeste cu diminuarea veniturilor (fie salarii, fie pensii sau ajutoare sociale) e clar ca societatile listate la bursa nu se pot astepta la majorarea cifrei de afaceri.
Chiar daca o parte dintre emitenti vor compensa scaderea vanzarilor prin majorarea marjelor de profit, pe termen lung profiturile urmeaza sa scada. Iar scaderea profiturilor duce la “inrautatirea” unor indicatori precum PER, P/BV, Div Y la care se uita investitorii, prin urmare trebuie ca pretul actiunilor sa scada la randul sau pentru ca emitentul in cauza sa redevina atractiv la bursa.
Sigur, exista si scenariul B in cazul Romaniei, scenariu in care bursa nu scade ca urmare a taierii veniturilor consumatorilor, ci creste (si nu ne am in vedere aici o corelare miraculoasa cu alte piete). Ma refer bineinteles la scenariul inflationist, situatie in care se umbla la puterea de cumparare a veniturilor fara ca acestea sa mai fie taiate nominal.
Vom vedea cel mai bine daca aceasta banuiala mi se confirma la inceputul anului viitor, ordonanta prin care se taie pensiile de pilda avand atasat un termen limitat de aplicare (31 decembrie 2010). Inceputul deprecierii leului de la sfarsitul saptamanii trecute, pare sa confirme aceasta posibilitate.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
