Recuperatorii vor sa isi spele imaginea cu un nou cod de conduita

Constienti de imaginea dezastruoasa in randul consumatorilor, reprezentantii  firmelor de recuperare a creantelor au decis sa actualizeze Codul de Conduita in domeniu, astfel incat sa nu mai fie acuzati de hartuire sau de comportament abuziv. Simpla operatiune de imagine sau intentie sincera de schimbare de comportament?

In cadrul unui eveniment organizat cu aceasta ocazie, firmele de recuperare a creantelor au admis ca exista un vid legislativ in aria lor de activitate. Despre aceasta nedorita situatie, precum si despre abuzurile recuperatorilor, Conso.ro a scris inca din 2011.

Potrivit noului Cod de Conduita, agentii de colectare a creantelor nu au voie sa sune debitorul mai des de doua ori pe saptamana, nu au voie sa sune la ore nepotrivite, sa foloseasca un limbaj vulgar, sa ameninte sau sa hartuiasca clientul.

Cum ar trebui sa se comporte un recuperator

Reprezentantii Asociatiei de Management al Creantelor Comerciale (AMCC) sustin ca un agent poate contacta un client cu plati restante prin posta, telefonic sau prin vizite la domiciliu, insa numai cu respectarea unor reguli stricte de conduita.

Corespondenta trebuie trimisa in plic inchis, fara insemne extrioare care sa indice calitatea de debitor a destinatarului sau suma datorata.

Prin telefon, debitorul poate fi contactat de luni pana vineri intre orele 8,00 si 21,00, si sambata intre 9,00 si 14,00, cu exceptia cazurilor in care debitorul solicita sa fie sunat in alte intervale.

Vizitele la domiciliu pot fi efectuate in acelasi interval orar, iar agentul trebuie sa prezinte acte prin care care sa ateste calitatea de reprezentant al creditorului.

Ce considera recuperatorii a fi inacceptabil

La capitolul practici inacceptabile, presedintele AMCC, Georg Kovacs, a mentionat si comunicarea datelor privind datoriile unor terti, sau copiilor minori ai debitorului, precum si amenintarea acestora.

In schimb, agentul de recuperare poate solicita vecinilor date despre debitor cu privire la localizarea acestuia, fara a dezvalui, insa, starea sa de datornic sau suma pe care o datoreaza. Este greu de crezut, insa, ca, la notorietatea pe care au capatat-o firmele de recuperare in ultimii ani, vecinul sa nu isi dea seama ca persoana despre care i se cer informatii are datorii neachitate. 
 

"Codul de Conduita a fost revizuit recent si contine prevederi stricte privind activitatea de colectare, atat in ceea ce priveste frecventa apelurilor catre persoanele cu datorii, cat si in ceea ce priveste corespondenta scrisa catre acestia. Acesta este conceput pentru a oferi o intelegere amanuntita si clara a comportamentului de baza asteptat din partea fiecarei companii de colectare a creantelor membra AMCC si a angajatilor acesteia", a precizat presedintele Asociatiei.

Declaratiile de bune intentii ale recuperatorilor trebuie insotite, pentru a fi credibile, de fapte. Primul Cod de conduita dateaza din 2007 si, cu toate acestea, mass-media a publicat in aceasta perioada numeroase relatari despre comportamentul abuziv al recuperatorilor de creante.

Debitorul hartuit nu beneficiaza de protectie

Insa nici acest nou Cod de Conduita nu rezolva problemele clientilor supusi abuzurilor recuperatorilor. Acestia pot reclama comportamentul inadecvat la firma de recuperare, la Asociatie si, in cel mai bun caz, firma respectiva este exclusa din Asociatie.

Cu ce il incalzeste acest aspect pe debitor? Cu nimic! Exista doar, ipotetic, sansa ca firma respectiva sa fie scoasa din piata, in timp, pe motiv ca bancile si celelalte firme vor evita sa isi asocieze imaginea cu firme care au o imagine proasta in piata.

O solutie mult mai buna ar fi reprezentata de adoptarea unei reglementari care sa clarifice statutul recuperatorilor si obligatiile pe care acestia trebuie sa si le asume in relatia cu debitorii. In SUA, o asemenea reglementare, despre care Conso.ro a scris inca din 2012, exista de zeci de ani.

Ramane de vazut daca si in Romania va exista in perioada urmatoare vointa politica pentru adoptarea unei solutii legislative in acest sens, dupa ce in ultimii ani Guvernul si BNR s-au opus existentei acestei reglementari.