Populatia si firmele mici din Ungaria ar putea primi ajutor direct de la Banca Centrala pentru a scapa de datoriile in valuta. Premierul Viktor Orban vrea sa elimine creditele in valuta, printr-o miscare drastica: utilizarea rezervei valutare pentru acoperirea imprumuturilor deja contractate de clienti.
Premierul Ungariei a declarat recent, citat de Wall Street Journal, ca tara sa are nevoie sa scape de creditele in valuta pentru a recastiga flexibilitatea ratei de schimb.
Masurile pe care le-a propus presupun ca banca entrala sa isi utilizeze rezerva de 36 miliarde euro pentru a ajuta companiile si populatia sa isi schimbe creditele in valuta cu unele in forinti.
“Creditele in valuta sunt, pentru mine, o problema de suveranitate. Inseamna ca nu suntem in stare sa beneficiem de avantajul propriei monede, forintul, cu toate ca o moneda proprie este un avantaj comparativ cu zona euro”, a precizat premierul Orban.
Masura se incadreaza in lungul sir de decizii care l-au facut pe Orban nepopular in randul oficialilor UE si FMI. Premierul pare sa aiba un aliat chiar in persoana guvernatorului Bancii Centrale.
Gyotgy Matolcsy, noul guvernator ales in functie recent, este unul din arhitectii multor masuri “neortodoxe” ale guvernului ungar de pana la aceasta data, astfel ca ar putea fi dispus sa accepte utilizarea rezervei valutare.
Ungaria a oferit nenumarat facilitati datornicilor
Situatia in Ungaria nu este diferita cu mult de cea din Romania. Jumatate din creditele in sold sunt acordate in franci elvetieni si in euro, in perioada anterioara crizei, datorita dobanzilor mai mici. Dupa 2008, deprecierea puternica a forintului fata de francul elvetian si fata de euro a facut ca datoriile sa nu mai poata fi platite de populatie si micile companii.
Comparativ cu Romania insa, autoritatile ungare au adoptat de-a lungul ultimilor ani diverse masuri care sa ajute in special populatia sa evite executarea silita.
Astfel, la mijlocul lui 2011, guvernul ungar a ajuns la o intelegere cu bancile prin care cetatenii care au in derulare credite ipotecare in valuta pot opta pentru plata ratelor la un curs de schimb fix, pana la finalul lui 2014. Cursul a fost stabilit sub nivelul standard de la casele de schimb.
Unele dintre aceste masuri nu au fost sustinute de catre partenerii externi ai Ungariei, precum FMI, altele, precum legea falimentului personal au fost chiar incurajate. In final insa, rezultatul s-a simit in randul populatiei care a reusit sa obtina o gura de oxigen.
In Romania, autoritatile sunt reprezentantii bancilor, nu ai populatiei
In Romania, situatia este cu totul inversa. Autoritatile nu negociaza cu bancile cu scopul de a obtine facilitati pentru clienti, ci dimpotriva, discutiile intre guvern, BNR si sistemul bancar au ca rezultat final sustinerea sectorului financiar.
Atunci cand au probleme si vor sa evite diverse propuneri legislative in favoarea clientilor, bancile trimit scrisori in secret catre BNR si Ministerul Justitiei. Iar autoritatile se conformeaza.
Guvernele Romaniei si-au luat angajamentul de a nu sustine legea falimentului personal, reglementarea recuperatorilor de creante sau modificarea altor prevederi benefice debitorilor.
In februarie, noul Cod de procedura civila a intrat in vigoare cu toate modificarile propuse, cu exceptia singurei modificari ce oferea avantaje substantiale clientilor bancari, respectiv eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit.
Nici pe zona executarilor silite nu s-au luat masuri pentru a impiedica aruncarea in strada a celor care nu isi mai pot plati ratele. Din contra, noul Cod faciliteaza procedura executarii silite si ofera avantaje clare executorilor judecatoresti si bancilor.
Aceasta atitudine clar favorabila sistemului bancar este motivata de anumiti analisti prin faptul ca bancile sunt cele care finanteaza deficitul bugetar din ultimii ani, prin achizitia de titluri de stat.
Lipsa de actiune a autoritatilor nu face altceva decat sa adanceasca criza in care se zbat datornicii. La inceputul lui 2013 restantele la credite ale populatiei urcasera la 9,5 miliarde lei, cu 2 miliarde mai mult decat in anul anterior.
Situatia este cu atat mai problematica cu cat cea mai mare parte a restantelor, respectiv 9,2 miliarde lei, reprezinta intarzieri mai mari de 90 zile sau sunt restante aflate deja in faza de colectare.
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News